Lupta-te cu tine

De cate ori ti-ai spus ca o sa faci ceva de maine?
Ca o sa incepi maine sa faci flotari?
Ca o sa scrii maine pe blog sau in jurnal? Ca o sa te apuci de maine de scris in jurnal.
De cate ori ti-ai zis ca o sa faci maine prezentarea pe care ar fi trebuit sa o faci deja.

Amanam de multe ori sa facem lucrurile pe care ar trebui sa le facem dintr-o comoditate pe care nu pot sa mi-o explic uneori.

Ma comport ca si cum as avea tot timpul din lume sa fac lucruri, ma comport uneori de parca lumea ar trebui sa ma astepte pe mine sa-mi intru in fire, sa creez.

Iar de fiecare data cand fac ceva de genul asta imi aduc aminte cat de cretin pot fi in unele momente, timpul este singura resursa cu adevarat pretioasa, nemasurabila. [Read more…]

Dezvoltarea personala poate dauna

Am ajuns sa cred sincer, ca prea multa dezvoltare personala strica.

Am cunoscut o gramda de oameni pasionati de acest domeniu, de fapt sunt constient ca traiesc intr-o bula cu astfel de persoane in jurul meu.

Oameni pasionati ce investesc mereu in dezvoltarea personala, oameni ce radiaza de frumusete si in acelasi timp pe unii dintre ei, mereu ii “mananca” ceva pe interior…

Dezvoltarea persoanala ajunge la un moment dat sa te faca sa-ti pui intrebari, multe intrebari, sa-ti stabilesti scopuri si sa-ti faci planuri.

Ce e rau in asta? [Read more…]

Ingredientul secret: Actiunea

Intr-o zi te uiti la propria viata si iti dai seama ca nu e deloc cum ai vrea sa fie. Te hotarasti ca vrei sa schimbi ceva si incepi sa citesti.

Incepi sa citesti despre dezvoltare personala si ajungi poate pe blogul acesta, sau pe altul, sau te surprinzi citind o carte de “self-help”.

Zilele trec si tu devii din ce in ce mai entuziasmat, din ce in ce mai motivat.

Citesti mult despre motivatie, citesti citate ale unor oameni mari ca Mark Twain, Albert Enstein si brusc incepi sa simti ca ai mai multa energie si iti vin tot felul de idei.

Te apuci si iti faci planuri, te joci cu propriile idei si poate incepi sa visezi cum le vei pune in practica.

[Read more…]

Admira nu compara

Vreau sa-ti prezint o solutie alternativa la impulsul natural de a ne compara cu altii de care povesteam ieri.

Ce ar fi ca in loc sa te compari cu unii oameni mai buni ca tine sa apreciezi cate ceva la ei, fara menajamente, sa apreciezi cu adevarat, sa te indragostesti de calitatea respectiva a persoanei din “fata” ta.

O sa-ti dau 3 exemple simple si reale din viata mea

Apreciez multi oameni asa ca o sa iau aleatoriu cei cu care am intrat in contact in ultimele zile.

1. Abilitatea de a darui si ajuta neconditionat

[Read more…]

Cum sa te distrugi social

Un secret in viata pe langa care nu ar trebui sa treci… ESTE CUM SA TE RATEZI din punct de vedere social!

Cred ca uneori lucrurile stau mult mai simplu, si zic eu ar fi niste reguli ABSOLUT necesare daca, chiar vrei sa te faci de ras sau mai bine spus, daca vrei sa te distrugi din punct de vedere social sunt urmatoarele:

Nu trebuie sa contrazic sau sa deranjez, altfel voi fi respins

Carevasazica, iesi cu niste amici in oras sau persoane noi cunoscute, si cu toate ca ei zic niste lucruri care tie-ti mananca gandurile, te fac sa te dai cu capul de pereti, tu le accepti si nu iti permiti sa interivii pe motivul “daca se supara?”…

Trebuie sa fiu iubit si apreciat de toti

Asta e una dintre preferatele mele, scopul tau in viata e sa te faci placut de toata lumea, toti oameni de la masa la care esti trebuie sa-ti zambeasca sau cel putin sa se poarte extraordinar de frumos cu tine.

Absolut toti prietenii tai trebuie sa te iubeasca si sa-ti fie aproape, iar tu prin prieten trebuie sa intelegi fiecare persoana pe care o cunosti, chiar daca ai vorbit cu el/ea pentru 3-4 minute.

Daca tu realizezi un proiect, toata lumea trebuie sa-l iubeasca, daca e doar o persoana care zice ca nu i-a placut, inseamna ca proiectul a fost un esec….

Trebuie sa reusesc tot ceea ce-mi propun (sa fac) pentru a fi credibil in ochii celorlalti

Asta e chiar simpla, nu conteaza daca tu-ti propui sa te duci la cumparaturi si pe drum te accidenteaza masina, stai in spital 3 luni, tu trebuie sa te simti foarte prost ca i-ai zis cuiva ca te duci la cumparaturi, si nu ai mai ajuns acolo…

Daca imi zici mie ca timp de x zile o sa faci un lucru si nu-l faci din nu stiu ce motive eu o sa ma supar foarte tare, si nu conteaza ca tu ai stat in spital, sau ca ai plecat in razboi, ca ti-a murit cineva drag… TU TREBUIA SA FACI lucrul marunt pe care ai zis ca o sa-l faci. (eventual sa fugi din spital in carje)

Sa continuam totusi cu regulile pentru a-ti distruge viata sociala…

Eu zic sa ridici stafeta foarte sus!

Nu conteaza ca tii pentru prima oara un discurs in fata la 5 persoane, ar fi trebuit sa fie mai ceva ca discursul lui Steve Jobs de la Stanford

Nu conteaza ca langa tine se afla un profesionist in ceea ce face, TU TREBUIE sa te descurci mult mai bine ca el, si nu accepti neatentia unuia din jurul tau.

Daca un om se uita la ceas cat vorbesti cu el inseamna ca-l plictisesti, ca ii irosesti timpul… El ar trebui sa fie atent 100% din timpul in care tu vorbesti, clar?

Orice faci, cineva vegheaza!

Nu conteaza ce faci tu in coltisorul tau, fii constient ca cineva te vegheaza, cineva se uita la tine sa vada ce si cum faci, si trebuie sa-ti dai tot interesul, sa-ti dai atat de mult interes incat sa te stresezi…

Orice faci trebuie sa lasi o impresie favorabila, ORICE!

Si una dintre cele mai importante lucruri, te rog de pe acum, renunta la respectul de sine

Nu trebuie sa te respecti, oricine poate sa te injure, sa te scuipe fara cea mai mica jena, defapt tu iubesti sa fii luat la misto si mai ales iti place la nebunie cand toata lumea rade de tine! E un adevarat mod de viata… Ar fi bine sa incepi sa-l cultivi de pe acum.

Ar mai fi atat de multe lucruri de spus incat va rog pe voi sa continuati lista…

Am o solutie fulger!

M-am saturat sa aud asta, mi-a ajuns pana in gat, apoi a trecut, mi-a ajuns pana-n univers.

Peste tot in jurul meu aud despre solutii rapide la tot felul de probleme fundamentale, solutii rapide ce fac mult mai mult rau adevaratei persoane, adevaratului TU.

Am fost multa vreme adeptul solutilor rapide, prea mult timp defapt, cat inca sa mai fiu si acum cateodata. Dar am inceput sa ma gandesc de 5-6 ori inainte sa ma mai arunc la o solutie rapida pentru o problema complexa.

E in natura noastra sa apelam la ele, mai ales dupa atata programare sociala, care te face sa crezi ca totul are o singura solutie, deseori bani sau ceva ce poti cumpara cu bani.

Asa ca hai sa muncim ca robii, sa facem bani pe care apoi sa-i cheltuim pe nimicuri, sa intram in datorii ca sa putem lucra mai mult, sa fim adevarati sclavi ai societatii moderne.

Te simti deprimat? Simplu ia o pastila, o sa-ti treaca.

Nu-ti gasesti locul in societate? mai ia o pastila, o sa te distrezi mai tare drogat fiind, printre ceilalti drogati din cluburi.

Nu ai nici un scop in viata?

Ia alta pastila, asta sigur o sa rezolve problema.

Orice problema ai avea ia o pastila, chiar daca pastila inseamna o masina, o casa, o copila care sa o intretii (a se citi pitzipoanca) si lista poate continua mult.

Ciudat e ca oricate pastile, sau la oricate solutii rapide / externe ai apela, oricate droguri ai lua, acestea nu o sa-l schimbe niciodata pe cel din interiorul tau, care cauzeaza toate problemele.

NU o sa-l schimbe pe omuletul din interiorul tau care te face sa te simti prost, deprimat, nu o sa-l schimbe niciodata pe omuletul din interiorul nostru care ne iroseste viata, care ne face sa traim cateodata fara nici un scop.

Te rog inainte sa mai apelezi la o pastila gen “Fukitol” sa te gandesti 2-3 ori inainte, si sa te intrebi daca nu cumva drumul mai greu si anevoios e cel pe parcursul caruia o sa gasesti fericirea. Si o sa continui mergand, alaturi de ea pe drumul vietii.

Primul pas in dezvoltarea personala

Ma gandeam zilele astea care ar fi primul pas care trebuie sa-l faci in dezvoltarea ta personala, si mi-am dat seama ca e doar unul. Dar care se arata-n ipostaze diferite…

personal-development[1]

Cred ca primul, si totodata cel mai important si greu de facut pas in propria dezvoltare este sa renunti la propriul orgoliu (infantil cateodata)

Dar si pentru a renunta la acesta sunt doua variante.

Prima ar fi sa ajungi la un nivel atat de jos incat sa realizezi ca nu se poate mai jos de atat, si sa incepi sa faci lucruri stiind ca nu ai nimic de pierdut, astfel inalturand propriul orgoliu.

A doua, si cea mai grea dar si mai “de efect”, dupa parerea mea. este sa zici ca ai gresit si trebuie sa inveti, sa inveti sa stii cand gresesti, si sa realizezi ca viata ta depinde doar de tine.

[Read more…]

Cum trec peste starea de demotivare?

Introspectie in urma workshop-ului “Despre Motivatie” din cadrul Eu cine sunt?.

Mereu ma gasesc, ma surprind in stari in care sunt demotivat.

sursa poza aici.

Cum trec peste ele este o adevarata provocare, cateodata e de ajuns sa fac un lucru, oricare. Chiar daca nu are nici o legatura cu ce ar trebui sa fac.

Realizez totusi ca recurg prea des la aceasta metoda. Mult prea des ma chinui singur facand lucruri de care nu am, momentan, nevoie.

Le fac doar ca sa mai treaca timpul.

Alteori pur si simplu raman in starea respectiva pana ce devine frustrare si apoi trec la munca, cu alte cuvinte folosesc frustrarea pentru motivare.

Dar cum pot sa fac asta constant?

Sa nu mai am momente in care investesc propriul timp in mod deficitar.

Mai jos solutiile care-mi trec acum prin gand. Le voi testa pe rand, daca nu am facut-o deja si doar mi le reamintesc…

1. Cred ca ar trebui sa nu ma mai opresc din facut lucrul respectiv.

E unul dintre principalele motive pentru care intru in stari de lene, de demotivare.

2. Ar trebui sa incep sa renunt mult mai greu la lucrurile / activitatile care conteaza, mai ales pe termen lung. Si fiind “commited” nu as mai lasa starea de demotivare sa se instaureze.

Ma gandesc acum la programul de 100 de flotari pe care l-am inceput iar dar inca nu l-am terminat. Dar care la care am cam renuntat dupa ce m-am oprit din intamplare intr-o zi din serie.

Apoi am gasit multe motive sa incep saptamana viitoare, si apoi am amanat iar…

3. Ar trebui sa-mi gasesc 2-3 lucruri care imi provoaca o placere enorma, si sa ma recompensez sau refugiez in ele cand intru iar in stari de demotivare.

4. Atatea solutii si totusi nu prea la folosesc 🙂

5. Un sistem de tracking si care sa ma anunte ca trebuie sa fac un lucru, ca o mama cicalitoare.

Sau sa-mi zica mereu, MAI AI 5 MINUTE pana sa faci lucrul X. (Google Calendar? optiunea sms activata?)

6. Un sistem de setari obiective si to do list astfel incat sa nu am timp sa intru in stari patetice de demotivare, suna chiar bine acum…

7. Prieteni care sa ma intrebe…

Bah ai facut x sau y?

De ce nu?

Cand ai de gand sa faci asta?

Sau chiar eu sa fiu cel care noaptea, inainte sa adorm sa ma intreb lucruri de genul.

Note to self, fii dur si lasa scuzele la o parte :-).