Evenimente pe 11.11.’11

De cand am dat prima oara de siteul TED.com am fost fascinat, am vizionat o gramada din filmele de acolo si mereu ma uit pe site sa vad ce a mai aparut nou. Apoi am aflat ca unii oameni pe care-i cunosteam, sau auzisem de ei, de prin AIESEC o sa organizeze prima editie TEDx si in Romania.

Si am zis WOW, e un lucru foarte tare ce se intampla din mai multe motive. Din pacate nu am ajuns la eveniment dar am urmarit cu placere filmarile online.

Peste doar cateva zile va fi un alt eveniment marca TEDxBucharest si de data aceasta invitatii vor avea un cuvant greu de spus, sunt sigur ca va fi o alta editie reusita.

De ceva vreme ma gandesc la un proiect asemanator ce s-ar putea face pe tema antreprenoriatului, dar cine stie, poate candva il voi duce la bun sfarsit. Pana una alta va puteti inscrie la Tedx-ul de pe 11 noiembrie aici

Scriu aceste randuri din entuziasm pentru lucrurile bine facute, ce au ajuns si la noi.

In aceeasi zi (11.11.’11) vor mai avea loc ceva evenimente interesante, unul dintre ele este: 11even

Sper sa ajung macar la unul dintre ele, foarte pasionat fiind de partea de public speaking :D

Emisfera dreapta vs cea stanga

Sunt sigur ca toti am invatat la un moment dat ca emisfera stanga e cea raspunzatoare de logica noastra si cea dreapta de creativitatea noastra. Si asa si este pana la un punct.

Uneori dau de cate un video pe care nu stiu cum l-as putea introduce sau cum as putea zice ceva mai mult decat o face el de la sine.

De data aceasta este vorba de un discurs tinut de Iain McGilchrist, si animat de cei de la RSA (care fac o treaba dementiala apropo), ce pentru mine reprezinta un adevarat exemplu de facilitare grafica a unui discurs, ba mai mult a unei idei.

Iain explica cum cele doua emisfere de fapt depind una de cealalta si cum creativitatea si logica tin de amandoua, insa pentru a nu-ti strica surpriza si glumele aferente te invit sa vizionezi animatia si sa-mi spui ce parere ai:

Mai multe despre Iain si cartea scrisa de acesta poti gasi aici:

Te “maltrateaza” parintii?

Citeam pe Blogoree de un workshop cu Cristina Bazavan ce mi-a atras instant atentia, surpriza am avut-o insa cand am intrat pe forum si am vazut ce trebuie sa faci pentru a participa

Si cum mi-a placut foarte mult ideea de colaborare intre Romtelecom si Telefonul Copilului, mi-am zis ca asa ceva trebuie neaparat mentionat.

E unul din proiectele care ma fac sa zambesc ca un copil, caci probabil daca stiam de acest program cand eram mic sunt sigur ca macar saptamanal sunam sa mai reclam cate un caz.

Crescand intr-un orasel am avut ocazia sa aflu de multe cazuri de copii batuti cu furtunul de la masina de spalat, am auzit de multi copii pedepsiti mai rau ca un animal…

Si ma simteam prost pentru ei, pe atunci nu stiam ca se cheama empatie.

Tin minte ca de 2-3 ori chiar am intervenit cand am vazut mame ce-si bateau copii in fata mea de parca ar fi batut un covor, poate mai grav. Apoi incepeau sa incerce sa-si arunce nervii asupra mea, ceea ce ma facea sa ma intreb daca de fiecare data cand e nervoasa isi bate copilul, care in fond nu are nici o vina.

Sunt sigur ca initiativa va ajunge si la oamenii care sunt in aceasta postura si tot ce pot zice e sa aibe curaj si sa-si urmeze instinctele, cred ca esti responsabil pentru propria viata iar cu cat afli asta mai devreme, cu atat mai repede poti apela la 116 111 si sa-ti urmezi / salvezi visele.

Stiu ca suna ciudat, dar la psihologie am aflat ca traumele prin care trecem copii fiind ne vor influenta toata viata, asa ca de ce sa nu ajutam un om in devenire. Data viitoare cand auzi de un asemenea caz nu ar strica sa dai un telefon, mai ales ca poti face acest lucru sub protectia anonimatului.

Daca s-ar face o statistica printre cei din puscarii cred ca foarte multi dintre ei au fost abuzati de mici, multi dintre ei au ajuns acolo pentru ca asa au invatat de la parinti sa-si gestioneze emotiile, prin violenta.

Asa ca in calitate de roman vreau sa multumesc pentru aceasta initiativa, si daca esti curios cam pentru ce suna copii, poti da un click aici.

Ma bucura faptul ca din 2001 pana astazi, asociatia a preluat aproape 1,7 milioane de apeluri totalizand 12.000.000 minute de consiliere, si prin aceasta consiliere au ajutat atat copii cat si parintii, au refacut familii.

In caz ca ai vreo intrebare legata de telefonul copilului poate gasesti raspunsul la Intrebari Frecvente

 

Review – Brian Tracy Psihologia Succesului

Joi 6 octombrie, a avut loc seminarul Psihologia Succesului gazduit de Brian Tracy si organizat de InterContact Group.

Cum evenimentul in sine mi-a placut mult am zis sa impartasesc si cu voi cam ce mi-a placut mie la eveniment.

Cum articolul o sa fie putin mai lung si voi trece prin:

  • Energia evenimentului
  • Organizarea evenimentului
  • Concepte cheie invatate
  • Tehnici de vanzari
  • Atingerea obiectivelor

 

Energia si organizarea evenimentului

Mi-a placut foarte mult energia evenimentului, majoritatea oamenilor prezenti erau acolo pentru a invata si acordau atentie informatiilor transmise de catre Brian.

La fiecare gluma facuta de acesta pe scena se radea mult, inainte de fiecare pauza s-a aplaudat in cinstea lui, si in pauze se continuau discutiile despre cele discutate / expuse in cadrul sesiunilor de lucru.

Aceiasi oameni ce stau si asteapta

Te plimbi prin orasul de bastina, te uiti pe stradutele ce s-au mai schimbat in timp, a mai aparut o casa noua sau poate s-a mai renovat una ce-ti era draga cu spiritul ei batranesc.

Plimbandu-te, ajungi aproape de un loc pe care-l stii bine, obisnuiai sa mai stai cu oamenii la vorba, la o punga de seminte, poate o bere, si sa vorbesti despre diverse subiecte.

Si mai ales vorbeati despre cum o sa cuceriti voi lumea!

Te apropii de locul cu pricina si incepi sa auzi rasete si galagie, auzi aceleasi discutii si iti spui in gand “ce bine ca nu au murit traditiile”, te bucuri de copii ce v-au luat locul.

Odata ajuns la locul cu pricina insa, simti un fior ce-ti strabate coloana, ii vezi pe ei!

Aceiasi oameni cu, care imparteai si tu punga de seminte, si sticla de cola sau bere, ce stau acum pe o banca din fibra de sticla si nu pe vechiul lemn ce a fost martor la atatea discutii.

Sunt mai batrani acum, unii au chelie si o poarta cu mandrie, altii au invatat sa se mai imbrace si nu-si mai iau camasa la pantalonii de treining, unii chiar arata mai bine, mai mari, mai maturi.

Pana si punga de seminte nu mai e la fel, acum Nutline-ul tine loc pungii cu seminte vrac cumparate de la magazinul din colt.

Ii saluti si te alaturi lor pentru 5 minute, realizezi ca sunt aceleasi discutii, vorbesc despre cum ei o sa darame lumea, despre cum o sa calatoreasca si o sa viziteze tot globul asta mic numit Pamant…

Doar daca ar fi avut mai multi bani, sau poate mai multe relatii.. Sigur una din astea doua e de fapt problema.

Mai multi bani sau mai multe relatii…

Incerci sa le spui de cutarescu, cum ca el a reusit, si acum e prin America si duce o viata buna. Inevitabil cineva te intrerupe, si iti spune de nu stiu ce matusa sau unchi ce l-a ajutat sa ajunga acolo. Cum ca el de fapt niciodata nu a fost sarac, si mereu a fost ajutat de parinti…

Iti zici ca trebuie sa fugi de acolo, si ramai surprins cum au trecut anii, si au trecut multi pe acolo, insa ei raman, si povestesc mereu de aceleasi lucruri.

Despre politicenii corupti, despre cum candva preturile erau mai mici si parca nici copii nu erau asa obraznici ca-n ziua de astazi…

A trecut timpul si ei si-au acceptat menirea de a povesti seara de seara, weekend de weekend pe banca din fata blocului, despre toate nebuniile posibile si despre cat de mari ar fi fost ei daca ar avea ceva mai multi bani sau 2-3 relatii-n plus.

Si parca stau si asteapta, dar nu te asteptau sigur pe tine… Asteapta o schimbare ce nu a venit insa in ultimii 10-12 ani…

Au un avantaj totusi, in tot acest timp au invatat macar sa fie rabdatori si sa zica cu tarie acum, ca mereu e vina altcuiva…

Dar tu… Tu, pe cine astepti?

Iti place sa te certi?

Vorbesti cu lumea din jurul tau cand cineva lanseaza o bomba, o idee ce te face sa simti furia pana-n maduva oaselor, simti nevoia sa-l corectezi.

De la o simpla afirmatie de genul: “Nu cred in biserica” simti cum venele pluseaza, cum adrenalina iti invaluie corpul, cum muschii ti se incordeaza si incepi sa tipi peste tot blasfemie, cum Dumnezeu exista si cum preotii sunt doar mesageri…

Nu conteaza ce gresesc ei atat timp cat tu faci ceea ce zic ei!

A doua seara o alta idee te enerveaza si mai tare, cineva tocmai te-a luat la misto cu privire la angajarea ta, timp de cateva luni de zile ti-ai cautat ceva de munca si brusc cineva ti-a zis ca tu de fapt nici nu vrei sa te angajezi…

Incepi sa tipi, sa-l faci un idiot si sa-i zici ca nu stii cat de greu este sa te angajezi in zilele noastre, cum tu vrei sa te duci zilnic la munca, si sa faci parte dintr-un colectiv, sa-l fac dobitoc si cretin, apoi sa continui ca tu de fapt iti doresti sa te angajezi.

Iti dorest sa faci asta, si te lupti pentru a-l convinge si pe el…

Dar de ce?!

De ce ai face asta?

Te-ai gandit vreodata ca de fiecare data cand faci asta de fapt, tu te certi pe tine insuti?

Incerci sa te convingi ca tu chiar vrei sa te angajezi, sau sa te apuci de sport…

Certi oamenii din jurul tau pentru lucruri pe care tu nu le stapanesti, pentru ca daca ai fi foarte sigur in legatura cu ele atunci cand cineva te-ar contrazice, ai zice un simplu e doar parerea lor si apoi ti-ai vedea mai departe de ale tale.

Te certi cu lumea doar pentru a te convinge pe tine!

Incerci sa-ti impui punctul de vedere din cauza unor nesigurante, unei lipse de control, si la finalul certei nici macar nu te intereseaza ce zice persoana din fata ta, conteaza doar ca tu esti mai convins!

Asa ca data viitoare cand te certi cu cineva, opreste-te te rog pentru o secunda, o secunda! si intreaba-te de ce si mai ales pentru cine te certi…

Cum sa faci farse la 112

Tin minte si acum cand, copiil find pe la vreo 9 – 12 ani faceam farse la telefon cu pompierii pe vremea aia.

Ne adunam cate 5 (sau mai multi) de abia ne strecuram toti intr-o cabina telefonica si dupa ce ne potoleam din rasul initial, sunam la 981 (pe vremea aceea), si 9.5/10 cazuri operatorul se prindea ca e o gluma, caci fiind prea multi pe metrul patrat, inevitabil pe unul il bufnea rasul.

Dar tin minte ca de vreo 2 ori chiar am trimis masina de pompieri unde zisesem noi, caci eram foarte curiosi daca o sa vina si am ajuns acolo, ne amuzam vazandu-i pe pompieri injurand.

Din vorba in vorba, auzise si vecinul nostru de la partier, care ce sa vezi era sofer de ambulanta.

Cum toata povestea de mai sus se intampla vara, cam prin august asa, a stiut cum sa ne atraga pe toti farsatorii, cu o formula simpla, a cumparat un pepene verde urias (sau cel putin asa-l vedeam eu la aceea vreme) si ne-a chemat pe toti, ca cica sa ne faca o cinste.

Nici bine nu am intrat si ne-am asezat toti la masa omului ca a inceput sa povesteasca ce “a patit acum vreo 2 zile”…

Se facea ca era de servici cand primeste apelul, in 2 minute trebuia ca masina sa plece deja din garaj, nici bine nu au pleaca si un al doilea apel i-a fost directionat lui, colegii erau la alte cazuri.

Mergea ca un nebun cu sirena pusa, spre satul din vecinatatea orasului, si cele auzite prin statie il faceau sa mearga si mai tare, era aproape de locul de sosire cand primeste prin statie ca cel de-al doilea caz a intrat intr-o situatie urgenta, toate acestea se intamplau in mai putin de 15 minute.

Ajunge la locul cu pricina si ce sa vezi, nimeni acolo… O casa nelocuita si rasete de la o casa de prin vecinatate…

Se urca in masina nervos, injurand, trantind usa atat de tare ca probabil a trezit vreo 2 somnorosi, si porneste cu pedala in metal spre celalalt caz..

Cand ce sa vezi, ajunge cu circa 4-5 minute mai tarziu, 5 minute pe care daca as fi putut le-as dona eu, 5 minute pentru o viata de om.

Aceea a fost ziua in care glumele la pompieri au incetat, a fost ziua in care ne-am dat seama ca din cauza noastra unii pot avea urmari grave.

Si acum stau si ma gandesc, atunci erau 3 numere, fiecare pentru alt serviciu, noi fiind dintr-un oras mai mic, stiam ca nu prea sunt incendii…

Dar acum este unul singur, un singur numar de apel ce te poate pune sa astepti 4-5 minute pana sa apuci sa spui despre ce e vorba.

Si poate sunt eu dramatic dar va las cu un video pe final si 2-3 date ce mie mi se par interesante…

  • 3 din 4 apeluri la 112 sunt false urgente: 73% din totalul apelurilor inregistrate in perioada ianuarie-august 2011 sunt, practic, apeluri facute in joaca sau accidental de catre cei care suna, doar 27% sunt apeluri reale;
  • La nivel national, judetul Covasna este judetul care a inregistrat cel mai mare numarul de apeluri false (in aceeasi perioada monitorizata de catre Serviciul de Telecomunicatii Speciale) – 86,86% apeluri abuzive. In Bucuresti, 1 din 2 apeluri sunt false (procentul apelurilor abuzive se ridica la 55,6%);
  • In ceea ce priveste masurile de prim ajutor, acestea “pot face diferenta intre viata si moarte”: dureaza 3 minute ca o persoana aflata in stop respirator sa moara, 5 minute pana la sosirea ambulantei si mai putin de 1 minut pana la deschiderea cailor aeriene printr-o manevra de prim ajutor.

PS that’s a true story!

Cum fu la Tabara de Meditatie

In august am fost la centru de meditatie Vipassana din Dumbrava de Sus.

Incep prin a spune ca a fost foarte interesant, cu toate ca am plecat mai devreme (in a 5-a zi), mi-a placut.

Despre organizare pe scurt: ti se asigura cazare si masa iar trezirea se da la 4:30 si meditezi cu pauze pana la ora 21, de aceea pot spune ca am fost la armata meditatiei din Dumbrava de Sus.

M-am inscris la cursuri pentru ca mi s-a parut al naibii de interesanta ideea de a fi obligat sa nu vorbesti 10 zile, si pentru ca mi-a fost frica initial cand mi-a fost descris programul, am zis ca ma bag.

Mai tarziu aveam sa aflu ca tacerea nobila era cea mai usoara parte din program.

Inca din prima seara acolo nu mai aveai voie sa vorbesti, si cand nimeni nu vorbeste cu nimeni, iti vine si tie foarte usor sa faci asta.

Brainstorming Grup Public Speaking

Revin inca o data cu o mica nevoie, un brainstorm, sau ma rog o furtuna de creieri pentru a gasi un nume pentru un grup de public speaking :D

Pe scurt vreau sa schimb denumirea PublicSpeakingSnspa in altceva, pentru a-l putea integra in ceva mai mare, totodata grupul se va adresa tuturor studentilor si nu doar celor din SNSPA. :D

Mai multe despre proiect puteti gasi aici http://publicspeakingsnspa.wordpress.com/about/

 

Castigatorului ii voi afisa linkul in blogroll timp de minim o luna :D

Sa muncesti o viata?

În urma unei discuţii, cineva într-un parc din Bucureşti, afirma “fir-ai al dracu de boşorog, câstigi de 2 ori mai mult ca mine”, vorbe aruncate cu mult prea multă ură în ele, la care se adăuga încă un ingredient minune, un grad mare de resemnare; de neputinţă…

Un bătrânel ne povestea cum el, cu toate că e pensionar… încă lucrează la o firmă privată şi are un salar de 1000 euro şi o pensie de 2400 lei.

Cu toate că prima mea reacţie a fost similară cu cea de mai sus, însă o variantă mult mai soft, a doua a fost una ce m-a lovit direct în “piept”; luându-mi răsuflarea.

Nu ştiu tu, dar eu după 40 de ani, în care am muncit zi de zi, ca inginer mecanica fină, iar o singură greşeală de-a mea ar fi putut ucide minim 100 de oameni, nu vreau să câştig doar 2000 euro cumulat (cică “Nea Nelu” mai are şi o afacere cu papuci prin piaţă :D ).