Mirajul asertivitatii

Comunicarea asertiva a devenit in ultima vreme un must si nu cred ca e nimic rau in asta, dimpotriva.

Ma deranjeaza insa modul in care este inteleasa aceasta comunicare, brusc daca injuri pe cineva care te-a enervat al naibii de tare – nu esti asertiv, chiar daca poate i-ai explicat de 3 ori cum stau lucrurile.

Sa nu injuri, sa vorbesti calm ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic.

Sa nu iti exteriorizezi deloc starea de spirit – nici macar prin cuvinte.

Sa nu critici! – cam astea sunt sfaturile pe care le-am primit de la diversi cand vine vorba de comunicare asertiva.

Asertivitate

 

Brusc orice feedback trebuie sa fie asertiv, si astfel s-a propagat un fel de mit ca trebuie sa dai doar feedback pozitiv sub tehnica sandwich, chiar daca asta inseamna sa fii fals si ultimul feedback pozitiv sa fie o chestie pur superficiala, de genul imi plac ochii tai albastri. (Poate o sa detaliez si partea de feedback, mai ales dupa trainingul de la irt).

Sa nu zici nimic rau, niciodata.

Nu e nimic rau in a te calma, in a vorbi calm, singura conditie e sa spui si cum te simti!

Candva cineva mi-a spus ca oamenii care se enerveaza repede nu vor fi niciodata leaderi adevarati, si mare dreptate are din punctul meu de vedere. FII CALM! dar spune ceea ce simti

Brusc comportamentul asertiv (un articol interesant gasiti aici) a devenit o cenzura a propriilor trairi, a propriilor  ganduri, si e gresit!

A fii asertiv inseamna a fi empatic dar totusi a transmite mesajul respectiv…

Am gasit foarte simplu explicat procesul aici:

Accent pus pe pasul 2 si 3!

Asa ca data viitoare cand cineva te roaga sa fii asertiv, eu te rog sa iti exprimi starile de spirit, sa spui ce simti si sa fii sincer cu tine in primul rand.

Sunt persoane care simt nevoia sa tipi la ei si o sa te provoace pana o sa o faci intr-o forma sau alta, pregateste-te pentru asta si pastreaza-ti calmul mai ales in fata lor!

Pentru restul exista… 🙂

 

surse poze: Poza 1 + Poza 2

Speak Your Mind

*