Mi-am dat seama cat de reticenti sunt multi oameni la schimbari.
La schimbarile minore din propriile vieti…
Ieri, discutasem cu, colegul de camera sa dam jos din “geam” stolurile ce fac ca aici sa fie mereu noapte, stam in lumina unui neon albastru si a unei veioze rosii, super atmosfera dar nu stiu ce sa zic cand vine vorba de sanatate.
Zis si facut, aseara am dat frumusel stolurile jos pentru ca in dimineata asta, la nici 10 ore de cand se luminase camera, sa le punem la loc, pe motivul ca el nu poate rezista, si oricum s-a obisnuit cu “vechiul” aspect al camerei.
Acum vreo doua zile am trecut cu alta persoana printr-o experienta asemanatoare.
La cea mai mica forma de schimbare primul instinct al multora e sa puna mana pe arme si sa pregateasca atacul pentru a reveni la starea initiala.
E o proprietate a creierului nostru, ce incearca mereu sa ne pastreze in aceleasi constante, in limite foarte apropiate, numeste-o zona de confort sau dupa denumirea oficiala “homeostazia“.
Din aceasta cauza multi raman in relatii daunatoare, fac zi de zi lucruri ce le fac doar rau pe termen lung, sunt violenti si agresivi cand incerci sa-i “ajuti”.
Haideti macar saptamana asta, ce tipa a primavara, sa imbratisam orice mica schimbare, sa ne trezim la 8 dimineata in loc de 9, sa citim 5 pagini pe zi (daca nu citim deloc, sau 5 in plus), si lista poate continua foarte, foarte mult!
Atunci cand brusc nu esti de acord cu un lucru, intreba-te de ce nu esti de acord?
Sigur tu controlezi situatia? sau poate ea te controleaza pe tine?
Toti se vand ca fiind oameni liberi, caci in final ne mandrim cu statutul de cetatean (“locuitor al unui stat, care se bucura de drepturi civile si politice si care are anumite oobligatii fata de acel stat” – sursa).
Dar cum poti sa fii liber atunci cand nu tu controlezi situatia actuala, cand propriul comportament, cand vine vorba de unele lucruri, este dictat sub forma unui impuls?
Primul pas pentru a scapa de sub jgheabul impulsurilor este sa observi, sa observi atunci cand mintea-ti conduce viata, atunci cand deciziile tale sunt defapt o forma de aparare…
)”.
De cate ori, fiind prinsi la inghesuiala cedam psihic, si incepem sa dam vina pe cei din jur, pe lucrurile exterioare. Pentru ca noi am luat o decizie infulentati prea tare, fiind, de starea de spirit. E normal sa fii agresiv cand te simti “atacat”, cel putin la mine asa se intampla. 
-ro.png)
Ultimele comentarii