Despre viata…

Ma amuza starile de spirit, te urci intr-un fel de carusel al trairilor si uneori nu stii ce te asteapta si in ce doze, stii doar ca vrei mai mult si vrei sa simti cum iti curge viata prin vene.

M-am tot gandit weekendul asta la o gramada de lucruri si cum uneori ma arunc cu capul inainte doar pentru ca vreau sa simt lucruri noi, de la relatii ce incep cu totul diferit pana la proiecte din care nu stiu cum voi iesi…

Asa a inceput si GROW defapt, sau ma rog implementarea lui in Iasi, era urmatorul pas pe care am simtit sa-l fac, fricos si timid…

Ma vad acum la cateva luni in functia de “project manager” si mai ales tinand si traininguri in cadrul proiectului.

A tine traininguri si a implementa un proiect au fost cam primele vise pe anul acesta ce le-am atins…

E genial cum oamenii te privesc cu admiratie si vor sa afle cat mai mult despre tine, iar tu incerci mereu sa spargi orice bariera si sa le arati ca le esti in primul rand prieten si apoi “trainer” sau orice alta denumire vrei tu sa-i dai acestei ocupatii.

Defapt e ciudat, nu-s fricos si timid in nimic, si in acelasi timp sunt fricos in legatura cu multe lucruri, si timid.. insa tocmai asta e placerea vietii pentru mine, sa stii ca ti-ai depasit inca o limita si incerci la suprafata sa fii cat mai calm astfel incat sa nu panichezi oamenii din jurul tau.

Imi pare bine ca-s un visator si un optimist incurabil, si uneori imi doresc sa ma duc la 3-4 profesori care i-am avut si sa le tip in fata, sunt un visator ce-si traieste viata…

Cu sau fara bani, cu sau fara resurse, cu sau fara multe alte lucruri…

Scuze vom gasi mereu pentru ceea ce ar trebui sa facem, si din pacate si eu stiu prea multe despre abilitatea de a-ti gasi scuze…

Incep sa simt si sa traiesc cu adevarat dupa propriile principii: Honesty; Truth; Respect & Freedom.

Nu o sa-ti zic ca e usor, dar totodata au zis-o multi altii inaintea mea, deseori ceea ce vine usor in viata nu-ti ofera nici prea multa placere…

Si chiar daca ofera, nu te vei bucura prea mult de ea pentru ca vine prea usor.

Suntem oameni si sta in fiinta noastra sa vrem mai mult de la noi, sa ne dorim respectul si aprecierea celor din jur, si cei care zic ca nu vor asta cred ca ar trebui sa se uite in oglinda si sa tipe in gura mare… SUNT UN PROST!

Caci in final, fiecare celula din corpul meu tipa la mine uneori… VIATA MEA DEPINDE DOAR DE MINE!

va urma…

Ce ai facut azi?

Realizez cat de rar ne gandim la ce facem intr-o zi…

Suntem prinsi in acelasi cerc vicios, mereu facem lucruri, mereu trebuie sa facem ceva, si ne oprim atat de rar, incat nu realizam cat de multe am facut defapt.

Suntem mereu dezamagiti ca nu facem destule, si totusi nu ne luam niciodata o pauza, fie ea si de 5 minute, in care sa realizam CAT DE MULTE FACEM!

Pauza asta e bine sa o faci noaptea, cu 5 minute inainte sa adormi, incearca sa-ti amintesti ziua, asemenea unui film. Cand si cum te-ai trezit, si tot ce ai facut in ordine cronologica.

La inceput iti va fi greu, dar nimic nu e usor din prima incercare, cu timpul vei deveni din ce in ce mai atent, mai ancorat in propria realitate, in maxim 2-3 saptamani vei putea sa-ti vezi ziua ca pe un film, fara mari pauze in program. Pauze pe care-n realitate nu prea le faci.

Iar drept urmare vei fi constient si ce faci zi de zi, poate te vei relaxa mai des, consider ca in fiecare zi trebuie sa-ti iei macar 30 de minute pentru tine, in care sa faci tot ceea ce vrei tu, de la citit la gatit, la plimbari si mai stiu eu ce-ti trece prin cap.

Dar ia-ti timpul respectiv pentru tine, si fii constient de asta.

Asa ca, ce ai facut azi? Dar ieri?

Ce vrei sa faci? 🙂

Iti doresc o saptamana minunata!

Intrebari pentru 2009

Iubesc ca in perioada intre Craciun si revelion, sa analizez anul ce se termina si sa-mi fac planuri pentru cel ce va urma… Din aceasta cauza aveti mai jos o lista de intrebari pentru 2009.

Deobicei asta e perioada cand imi stabilesc viziunea sau in cel mai rau caz ma agat de un citat pentru a mi-l face viziunea pentru anul viitor.

Ma amuza cat de multe am invatat in 2009, cate prostii faceam si cum am ajuns acum. Un voluntar avid dupa cunoastere, inconjurat de multi amici ce fac bani din nimic.

Nu cred ca-mi voi publica insa gandurile si experientele din anul acesta. Dar vreau sa va propun sa treceti prin acelasi exercitiu prin care am trecut si eu… [Read more…]

Cum trec peste starea de demotivare?

Introspectie in urma workshop-ului “Despre Motivatie” din cadrul Eu cine sunt?.

Mereu ma gasesc, ma surprind in stari in care sunt demotivat.

sursa poza aici.

Cum trec peste ele este o adevarata provocare, cateodata e de ajuns sa fac un lucru, oricare. Chiar daca nu are nici o legatura cu ce ar trebui sa fac.

Realizez totusi ca recurg prea des la aceasta metoda. Mult prea des ma chinui singur facand lucruri de care nu am, momentan, nevoie.

Le fac doar ca sa mai treaca timpul.

Alteori pur si simplu raman in starea respectiva pana ce devine frustrare si apoi trec la munca, cu alte cuvinte folosesc frustrarea pentru motivare.

Dar cum pot sa fac asta constant?

Sa nu mai am momente in care investesc propriul timp in mod deficitar.

Mai jos solutiile care-mi trec acum prin gand. Le voi testa pe rand, daca nu am facut-o deja si doar mi le reamintesc…

1. Cred ca ar trebui sa nu ma mai opresc din facut lucrul respectiv.

E unul dintre principalele motive pentru care intru in stari de lene, de demotivare.

2. Ar trebui sa incep sa renunt mult mai greu la lucrurile / activitatile care conteaza, mai ales pe termen lung. Si fiind “commited” nu as mai lasa starea de demotivare sa se instaureze.

Ma gandesc acum la programul de 100 de flotari pe care l-am inceput iar dar inca nu l-am terminat. Dar care la care am cam renuntat dupa ce m-am oprit din intamplare intr-o zi din serie.

Apoi am gasit multe motive sa incep saptamana viitoare, si apoi am amanat iar…

3. Ar trebui sa-mi gasesc 2-3 lucruri care imi provoaca o placere enorma, si sa ma recompensez sau refugiez in ele cand intru iar in stari de demotivare.

4. Atatea solutii si totusi nu prea la folosesc 🙂

5. Un sistem de tracking si care sa ma anunte ca trebuie sa fac un lucru, ca o mama cicalitoare.

Sau sa-mi zica mereu, MAI AI 5 MINUTE pana sa faci lucrul X. (Google Calendar? optiunea sms activata?)

6. Un sistem de setari obiective si to do list astfel incat sa nu am timp sa intru in stari patetice de demotivare, suna chiar bine acum…

7. Prieteni care sa ma intrebe…

Bah ai facut x sau y?

De ce nu?

Cand ai de gand sa faci asta?

Sau chiar eu sa fiu cel care noaptea, inainte sa adorm sa ma intreb lucruri de genul.

Note to self, fii dur si lasa scuzele la o parte :-).

 

Despre mine…

O sa ma iau putin de acest, cine sunt eu si o sa-l combin cu… ce am facut in ultima vreme. Si mai ales de ce am renuntat la facultatea respectabila de la Bucuresti, pentru a veni in Iasi…
Sa le luam pe rand atunci… Cine sunt eu?
Sincer sa fiu nici eu nu mai stiu cu exactitate, sunt atat de multe lucruri incat pot sa zic doar ca sunt EU. Ala timid, ala pervers, ala dragut si simpatic, golanu de la coltu blocului, nebunul ce abia asteapta petrecerile, si tocilarul care vrea doar sa stea de vorba si sa studieze (mai nou). Acel “Crazy-smart” sau smart-crazy baiat ce te face sa zici, de unde am aparut…
Cam atat despre mine, hai sa trecem putin la Eu-l care a renuntat la Bucuresti, si care face multe sprancene sa se ridice din somnul inexpersivitatii in care salasuiesc… [Read more…]