Training deschis – Public Speaking

Saptamana aceasta aniversez 3 ani de training.

3 ani in care m-am provocat enorm si am fost provocat, 3 ani in care am cunoscut oameni geniali pe care i-am ajutat in cautarile din momentul intalnirii noastre. 3 ani plini de zambete, de momente frumoase si mai ales, 3 ani in care simt ca am crescut mult.

Vreau sa marchez momentul simbolic printr-un training deschis, la un pret… simbolic.

Pe 22.08.2009 livram primul training creat si livrat de mine, in cadrul unei scoli de vara. Era vorba despre frica, cum anume putem trecem peste ea si cum ne saboteaza vietile.

3 ani mai tarziu m-am decis sa aniversez acest moment printr-un training deschis de public speaking, pentru ca e domeniul ce m-a pasionat cel mai mult in ultimul an, domeniul ce mi-a adus cele mai multe beneficii si e un subiect ce a marcat inceputul unei noi perioade din viata mea.

Trainingul va avea loc sambata (25/08/2012) incepand cu ora 10, locatia va fi anuntata ulterior participantilor, pretul simbolic pe care-l anuntam este de 30 de lei si pentru a participa trebuie sa te inscrii aici.

Trainingul va avea loc in CROS Learning House

Cine sunt eu? Si de ce tin acest training?

In primul rand, eu sunt Razvan si creez si tin traininguri de 3 ani, am urmat cursurile de formare de formatori in cadrul IRT-ului acum un an.

Sunt co-fondator al comunitatii pregateste-te.ro si implicit am fost consultat tedx in ceea ce priveste pregatirea speakerilor pentru eveniment.

Am fost moderator la mai multe intalniri ale comunitatii de practica SpeakUp si imi place sa cred ca am ajutat zeci de persoane sa-si depaseasca frica ca mai apoi sa isi imbunatateasca abilitatile de vorbit in public.

Imi place mult sa ma distrez si sa motivez oamenii, sa-i provoc. Iti promit ca vei pleca de la acest training mai motivat si mai increzator in noile abilitati si cunostinte in ceea ce priveste vorbitul in public.

Ce presupune trainingul?

Vom petrece impreuna aproximativ 5 ore in care vom trece impreuna prin urmatoarele intrebari

  • Cum iti pregatesti un discurs?
  • Ce trebuie sa faci in ziua discursului? Dar in timpul discursului?
  • Cum iti pregatesti suportul vizual pentru discurs?

Pe langa aceastea vom vedea de unde incepi in momentul in care afli ca ai de tinut un discurs. Vom parcurge o schema logica, bazata pe intrebari pe care o poti folosi pentru creerea unui discurs.

Iti voi impartasi sfaturi practice prin care iti poti controla emotiile si le poti folosi in folosul tau.

Abia astept sa vorbim in public sambata.

Un mic protest

La această ediție a Jocurilor Olimpice, o sportivă a încercat din răsputeri să învingă în finală un adversar mai tânăr și mai bine clasat.

A încercat să facă asta cu două accidentări drept bonus, una gravă aș putea zice, cauzată de principala favorită la medalia de aur. A învins-o și în final a obținut singura medalie a României, până în clipa în care eu scriu aceste rânduri.

Și, ca simplu cetățean, un simplu student care se mai uită din când în când la TV, nu accept ca niște aroganți să facă mișto de o reprezentantă a României,  de o femeie căreia la telefon îi părea rău ca nu poate participa la o conferință pentru studenți din cauza unei accidentări, dar care promite aceluiași student tânăr că va încerca să ajungă chiar dacă tocmai fusese externată din cauza aceleiași accidentări.

Aroganții de care vorbesc se numesc Victor Ciutacu și Mircea Badea, oameni care muncesc și sunt profesioniști după unele standarde. Doi oameni ale căror emisiuni le urmăream ocazional, până acum.

Protestul despre care vorbesc și implicit încerc să-l promovez e simplu, e un protest cauzat de următoarele declarații:

Începând din acest moment nu mă voi mai uita  la nici o emisiune, interviu sau orice altceva la care aceștia sunt prezenți.

Tu ce reacție ai avut la declarațiile de pe twitter ale ”stimabililor”?

 

Momente de delasare…

Sunt momente în viață asta în care nu ai chef de absolut nimic, îți vine să stai ascuns de oameni, doar tu cu tine și să meditezi, să te gândești la propria viață și să îți faci planuri, sau măcar să-ți imaginezi cum ar putea, cum ar fi putut fi și cum vrei să fie viața ta.

Nu am înțeles niciodată de ce “lumea” spune că acestea dăunează.

Da, dacă ești mereu într-un astfel de moment și melodia ta favorită este Azi Nu… probabil ar trebui să te gândești la asta.

Însă observ o pornire puternică împotrivă oamenilor care-și iau timp să stea degeaba.

Sunt momente în viață asta când ar trebui să-ți lași toate proiectele, toate prieteniile, toate întâlnirile în plan secund și să îți iei timp pentru a sta cu tine. Indiferent de ce va ieși din această întâlnire.

Ceea ce e important însă e să fii tu, să te bucuri de moment și nu te stresezi prea tare.

O viață ai și nu cred că ar trebui să o trăiești în stres și mereu sub presiunea unui alt proiect.

În momentele în care doar urci nu ai timp pentru a observa că ai ajuns pe vârful muntelui, nu ai timp să admiri priveliștea drumului pe care l-ai parcurs.

Ai nevoie de astfel de momente pentru a te bucura de succesul pe care deja-l ai, dacă continui mereu să mergi înainte, o să ajungi în vârf, o să începi să coborî, vei ajunge pe partea cealaltă a muntelui și te vei plânge de cât de grea este viața ta… pentru că în față se află un nou munte.

O provocare poate mai mare, poate un munte mai greu de urcat.

Așa că te rog eu, înainte să arăți cu degetul și să zici că omul ăla stă degeaba, că nu face nimic… gândește-te că poate are nevoie de un astfel de moment…

Iar tu dacă nu ți-ai luat un astfel de moment de prea mult timp… fă o pauză, e weekend, e soare, e perfect pentru puțin timp cu tine însuți.

Dezvoltarea personala poate dauna

Am ajuns sa cred sincer, ca prea multa dezvoltare personala strica.

Am cunoscut o gramda de oameni pasionati de acest domeniu, de fapt sunt constient ca traiesc intr-o bula cu astfel de persoane in jurul meu.

Oameni pasionati ce investesc mereu in dezvoltarea personala, oameni ce radiaza de frumusete si in acelasi timp pe unii dintre ei, mereu ii “mananca” ceva pe interior…

Dezvoltarea persoanala ajunge la un moment dat sa te faca sa-ti pui intrebari, multe intrebari, sa-ti stabilesti scopuri si sa-ti faci planuri.

Ce e rau in asta? [Read more…]

Cv-ul intr-o poveste

De cand am fost nevoit prima oara sa-mi fac un cv in formatul europass am fost obsedat de un gand… cine spune ca toate cv-urile trebuie sa fie la fel?

Apoi am inceput sa citesc materiale in acest sens, de la articole pe bloguri straine pana la mioriticul Stefan Murgeanu.

Dupa multe incercari, ezitari si poate si mai multa munca, am ajuns la solutia ce ma caracterizeaza cel mai bine.

Fara prea multe cuvinte, iti prezint CV-ul “profesional”

Si un “cv” mai personal, sau altfel spus, o poveste detaliata despre mine:

Pe care-l poti accesa la linkul: http://bit.ly/povesterazvan
Tu cum planuiesti sa-ti faci cv-ul? 

Un loc pentru antreprenorii sociali

Cred foarte mult in schimbare.

Cred ca ar trebui sa fie singura “constanta” din viata noastra, poate exagerez… nu singura, dar sigur ar trebui sa fie una dintre constantele vietii noastre.

O schimbare continua, piperata cu pauze pentru recunostinta… Asta e calea spre succes si implinire.

Stiu ca oamenii pe care-i ai in jurul tau conteaza foarte mult, nu o sa uit niciodata replicile acide pe care le primeam de la prietenii apropiati cand spuneam ca vreau sa fac x si y, probabil ca replicile mai sunt si acum dar nu le mai bag eu in seama.

Stiu de asemenea ca si spatiul in care-ti derulezi activitatea conteaza foarte mult, incerc sa evadez monotoniei de fiecare data cand am nevoie de idei creative. Asa ca va rog sa nu va speriati in momentele in care ma veti vedea prin vreun parc, pe iarba, de unul singur, scriind post-it-uri. Zambind.

Am ajuns sa cunosc un loc (“in constructie”) total neconventional, unde poti avea birou la comun cu oameni dementiali, ce schimba Romania, prin proiectele pe care le deruleaza si pasiunea pe care o pun in schimbare si mai ales prin faptul ca, din cate am observat eu, la ei nu exista “merge si asa”.

E un loc simplu ce devine o comunitate. O comunitate plina de multi “omuleti” ce au inteles ca impreuna sunt mai multe sanse de a schimba ceva in aceasta tara minunata.

Comunitatea si locul despre care vorbesc se intituleaza sugestiv “The Hub Bucharest“.

Cred foarte mult in ce o sa faca acest loc, si imi plac foarte, foarte mult persoanele care sunt deja membri. Sunt nume sonore in “industria” de dezvoltare personala si a aducatorilor de bine din Romania. Persoane ce activeaza in industriile creative din aceasta tarisoara.

Pot spune atat de multe despre viitorul Hub, cat de mult cred, cate de mult imi place, cat de mult vreau (am inceput sa-mi strang bani pentru abonament 🙂 ) insa stiu ca nimic nu se compara cu “a vedea cu ochii tai”.

Asa ca domnilor, doamnelor si domnisoarelor: Miercuri, 23 mai, ora 18:30, are loc un “Info Evening” in care o sa se explice  ce inseamna ideea de hub, care sunt conditiile pentru a deveni membru in aceasta comunitate globala si mai ales, a vedea ce inseamna practic aceasta comunitate.

Pentru sceptici, garantez o seara de networking frumoasa, plina de oameni faini :).

Ne vedem acolo!

 

 

Momente de crestere

De cate ori ti s-a intamplat sa fii atat de captivat de o perioada din viata ta incat parca nu-ti faci timp pentru altceva…

Cred ca perioada asta, marcata vizibil prin posturile de pe blog, ultimul fiind scris pe 22 aprilie, a fost o perioada de crestere pentru mine.

Am participat la o conferinta internationala, am avut unul dintre cele mai mari “strech-uri” din viata mea prin oferirea de consultanta prin pregateste-te speakerilor de la tedx si acum continua prin diverse evenimente pe unde-mi fac aparitia intamplator doar pentru a-mi lua o anumita doza de invatare, de care am mare nevoie in momentele respective.

Am ajuns sa cred foarte mult in ceea ce simti sa faci si uneori pur si simplu nu mi se pare natural sa scriu pe blog, stiu ca teoretic “ar trebui” si ca am implicit o promisiune de onorat fata de tine, ca si cititor.

Iti multumesc si acum ca citesti aceste randuri dar si tuturor celorlalti care intra intamplator pe acest blog.

Sper doar ca prin ceea ce scriu aici si prin atitudinea oferita iti fac ziua mai buna, poate viata (cu toate ca e un scop maret)….

Insa realizez ca la sfarsitul zilei eu sunt cel mai important om din aceasta lume, poate parea arogant insa daca tu nu te respecti pe tine si nu-ti oferi timpul si spatiul de care ai nevoie e posibil sa fii dezamagit. Sa nu te poti bucura de unele momente pentru ca stii ca ar trebui sa faci altceva.

Uneori imi tot fuge gandul la bloguri, la ce am zis si ce vreau sa fac. Privesc cu jale faptul ca pe blogul “englezesc” am doar un post scris si ala nu foarte bine.

Erau multe planuri, inca sunt, insa in tot contextul asta nu cred ca-si au rostul momentan.

Constientizez ca avem momente de care ar trebui sa ne bucuram asa cum trebuie si ma bucur din suflet ca, deocamdata, nu trebuie sa dau cu subsemnatul pentru a-mi lua 2-3 zile pentru o conferinta geniala si ca uneori pot primi un telefon “ieri” pentru ca azi sa fiu la o conferinta, iar la finalul ei sa am senzatia ca trebuia sa fiu acolo.

E un lux pe care mi-l permit, deocamdata, cu multe sacrificii dar si la fel de multe recompense.

Sunt intr-o perioada de creste care uneori se accentueaza si trebuie sa-mi dovedesc mie ca pot, momente in care totul trece in plan secund. Raman eu si promisiunile facute pentru niste proiecte foarte dragi mie, sau unor persoane sau poate unor clienti…

Si acesta e doar un exemplu de post in care eu vorbesc mai mult cu mine, sincer, imi vorbesc ca si cum acest laptop cu marginile albe este de fapt o oglinda, si in spatiul dintre aceste margini albe vad un prieten caruia ii marturisesc intamplari dar totodata un mare, mare multumesc.

Asa ca vreau sa-ti multumesc tie. Pentru toate stangaciile pe care mi le accepti, din cand in cand pentru comentarile care apar si ma fac sa zambesc ca un copil si totodata pentru ca uneori doar stai si citesti toate prostiile pe care le debitez uneori. Prostii in care cred si pe care le scriu ca poate te-ar ajuta si pe tine, la fel cum m-au ajutat si pe mine…

 

 

Blogger la 11even

Imi doresc sa fiu bloggerul oficial la 11even si pentru ca e un concurs m-am gandit la 3 motive mari pentru care vreau acest lucru ba mai mult, ar trebui ca eu sa fiu unul din cei doi bloggeri oficiali.

Toate cele trei motive sunt la fel de importante pentru mine si ordinea lor e pur aleatoarie, pur si simplu asa mi-au venit sa le scriu. Iar pentru tine, cel ce citesti aceste randuri aceasta va fi o ocazie sa ma cunosti un pic mai bine…

Hai sa incepem:

Primul motiv pentru care ar trebui sa fiu blogger la 11even il reprezinta faptul ca sunt unul din fondatorii pregateste-te.ro. Ceea ce inseamna 2 lucruri importante, pentru organizatorii 11even.

1 Voi scrie un review pe un blog nisat pe vorbitul in public, ceea ce reprezinta o parte din publicul lor tinta si astfel voi facilita “imprastierea” ideilor de la eveniment intr-un mediu propice.

Un alt lucru pentru care Pregateste-te mai este important in ecuatie este pentru ca vin cu partea de expertiza pe pe public speaking, voi putea contribui dintr-un punct de vedere realist la construirea imaginii 11even, in sensul ca voi spune exact de ce discursurile au fost sau nu faine, si mai ales care e diferenta intre 11even si tedx (care din punctul meu de vedere se adreseaza aceluiasi target)

Al doilea motiv important este prezentul blog.

Aici voi scrie o recenzie din punctul de vedere al dezvoltarii personale, voi scrie despre ce mi s-a parut mie interesant si mai ales ce voi folosi si aplica din speechurile participantilor. Cred ca fiecare invatam lucruri diferite din fiecare speech si evenimentele de genul acesta sunt mult mai valoroase decat multe carti de asa numita dezvoltare personala…

Involuntar am pastrat ultimul motiv pasiunea, cred ca este motivul ce le leaga pe cele doua de mai sus.

Imi place sa vorbesc in public si imi plac la nebunie oamenii care fac asta, imi place sa observ speech-uri si sa admir oamenii care-si infrunta o frica.

Cred ca undeva inauntrul nostru tuturor ne este frica de vorbitul in public, insa uneori alegem sa vorbim si sa ne pregatim pentru asta, mai mult pentru ceilalti. In esenta lui vorbitul in public are si o doza mare de altruism atunci cand este facut cum trebuie.

Sunt pasionat si imi place sa cunosc oameni faini, iubesc oamenii care fac lucruri in pofida tuturor greutatilor, ma las inspirat de ei si imi place sa le strang mana si sa le spun un bravo.
Cred ca o sa fie si foarte multi oameni faini in public 🙂 si probabil  o sa si recunosc cateva figuri 🙂

Al treilea aspect legat de pasiunea mea tine exact de motto-ul acestui blog, si anume shaking up your craziness.

O sa fie 11 discursuri care inspira si incerc cat mai mult sa iau parte si sa intru in contact cu astfel de medii.

Sunt un dependent de discursuri inspirationale si cred ca o definitie definitorie pentru ele este SA DAI MAI DEPARTE.

Ok, o sa fie o sala plina de oameni la evenimentul propriu-zis insa impactul evenimentului nu se termina acolo, vor fi si mai multi oameni ce vor viziona aceste filme online.

In ultimul rand … imi place mult ideea, conceptul si mai ales provocarea pentru speakeri… si mi-a parut rau ca nu am ajuns la editia trecuta. Ba mai mult vreau sa cunosc si organizatorii 🙂

Acestea fiind spuse, tie cititorule sper ca ti-a placut “mica scrisoare de vanzari”, iar pentru cei de la 11even vreau sa le precizez pana acum nu prea am experienta in ceea ce priveste pozitia de blogger oficial, am scris din aceasta perspectiva insa cateva posturi despre conferinte pe care le poti viziona la rubrica Evenimente.

Clipele de nebunie

Multi dintre noi fugim de nebunia noastra.

Ne e frica de ce am putea gasi si mai ales ce s-ar putea intampla daca dam curs propriilor porniri si idei traznite.

Cautam tot felul de scuze sa nu facem un anumit lucru, sa nu dam curs unor porniri.

Cred ca fiecare avem atat de mult frumos si potential in noi incat am fi surprinsi daca doar ne-am da voie sa gresim si sa incercam, sa nu ne fie frica.

Nu vreau sa scriu mult despre cum sa traiesti clipe de neuitat, iti prezint insa cateva filmulete care ma inspira sa fac lucruri mai iesite din comun.

Al 5-lea o sa te rog pe tine sa-l lasi in comentarii 🙂

Cititul ca o joaca: photoreading

Pentru mine cititul era, pana ieri, o activitate in care investeam energie. Multa energie.

Genul de activitate pe care o faci pentru ca trebuie, un obicei care e dezirabil social, de obicei inainte de somn, mai citesti putin cat adormi sau poate voiai sa omori niste timp in timp ce mergi cu autobuzul…

Era genul de activitate ce ma adormea instant, mai ales daca era o carte ceva mai stiintifica. Dupa 5-10 pagini o lasam jos si ma apucam sa mai fac miscare apoi reveneam. Si tot asa…

Si cred ca vorbele lui Cicero nu se mai aplica in zilele noastre caci toti avem cate o biblioteca mai mare sau mai mica-n casa, plina de carti de care nu ne atingem cu anii:

[Read more…]