Author Archives:

Momente de crestere

De cate ori ti s-a intamplat sa fii atat de captivat de o perioada din viata ta incat parca nu-ti faci timp pentru altceva…

Cred ca perioada asta, marcata vizibil prin posturile de pe blog, ultimul fiind scris pe 22 aprilie, a fost o perioada de crestere pentru mine.

Am participat la o conferinta internationala, am avut unul dintre cele mai mari “strech-uri” din viata mea prin oferirea de consultanta prin pregateste-te speakerilor de la tedx si acum continua prin diverse evenimente pe unde-mi fac aparitia intamplator doar pentru a-mi lua o anumita doza de invatare, de care am mare nevoie in momentele respective.

Am ajuns sa cred foarte mult in ceea ce simti sa faci si uneori pur si simplu nu mi se pare natural sa scriu pe blog, stiu ca teoretic “ar trebui” si ca am implicit o promisiune de onorat fata de tine, ca si cititor.

Iti multumesc si acum ca citesti aceste randuri dar si tuturor celorlalti care intra intamplator pe acest blog.

Sper doar ca prin ceea ce scriu aici si prin atitudinea oferita iti fac ziua mai buna, poate viata (cu toate ca e un scop maret)….

Insa realizez ca la sfarsitul zilei eu sunt cel mai important om din aceasta lume, poate parea arogant insa daca tu nu te respecti pe tine si nu-ti oferi timpul si spatiul de care ai nevoie e posibil sa fii dezamagit. Sa nu te poti bucura de unele momente pentru ca stii ca ar trebui sa faci altceva.

Uneori imi tot fuge gandul la bloguri, la ce am zis si ce vreau sa fac. Privesc cu jale faptul ca pe blogul “englezesc” am doar un post scris si ala nu foarte bine.

Erau multe planuri, inca sunt, insa in tot contextul asta nu cred ca-si au rostul momentan.

Constientizez ca avem momente de care ar trebui sa ne bucuram asa cum trebuie si ma bucur din suflet ca, deocamdata, nu trebuie sa dau cu subsemnatul pentru a-mi lua 2-3 zile pentru o conferinta geniala si ca uneori pot primi un telefon “ieri” pentru ca azi sa fiu la o conferinta, iar la finalul ei sa am senzatia ca trebuia sa fiu acolo.

E un lux pe care mi-l permit, deocamdata, cu multe sacrificii dar si la fel de multe recompense.

Sunt intr-o perioada de creste care uneori se accentueaza si trebuie sa-mi dovedesc mie ca pot, momente in care totul trece in plan secund. Raman eu si promisiunile facute pentru niste proiecte foarte dragi mie, sau unor persoane sau poate unor clienti…

Si acesta e doar un exemplu de post in care eu vorbesc mai mult cu mine, sincer, imi vorbesc ca si cum acest laptop cu marginile albe este de fapt o oglinda, si in spatiul dintre aceste margini albe vad un prieten caruia ii marturisesc intamplari dar totodata un mare, mare multumesc.

Asa ca vreau sa-ti multumesc tie. Pentru toate stangaciile pe care mi le accepti, din cand in cand pentru comentarile care apar si ma fac sa zambesc ca un copil si totodata pentru ca uneori doar stai si citesti toate prostiile pe care le debitez uneori. Prostii in care cred si pe care le scriu ca poate te-ar ajuta si pe tine, la fel cum m-au ajutat si pe mine…

 

 

Blogger la 11even

Imi doresc sa fiu bloggerul oficial la 11even si pentru ca e un concurs m-am gandit la 3 motive mari pentru care vreau acest lucru ba mai mult, ar trebui ca eu sa fiu unul din cei doi bloggeri oficiali.

Toate cele trei motive sunt la fel de importante pentru mine si ordinea lor e pur aleatoarie, pur si simplu asa mi-au venit sa le scriu. Iar pentru tine, cel ce citesti aceste randuri aceasta va fi o ocazie sa ma cunosti un pic mai bine…

Hai sa incepem:

Primul motiv pentru care ar trebui sa fiu blogger la 11even il reprezinta faptul ca sunt unul din fondatorii pregateste-te.ro. Ceea ce inseamna 2 lucruri importante, pentru organizatorii 11even.

1 Voi scrie un review pe un blog nisat pe vorbitul in public, ceea ce reprezinta o parte din publicul lor tinta si astfel voi facilita “imprastierea” ideilor de la eveniment intr-un mediu propice.

Un alt lucru pentru care Pregateste-te mai este important in ecuatie este pentru ca vin cu partea de expertiza pe pe public speaking, voi putea contribui dintr-un punct de vedere realist la construirea imaginii 11even, in sensul ca voi spune exact de ce discursurile au fost sau nu faine, si mai ales care e diferenta intre 11even si tedx (care din punctul meu de vedere se adreseaza aceluiasi target)

Al doilea motiv important este prezentul blog.

Aici voi scrie o recenzie din punctul de vedere al dezvoltarii personale, voi scrie despre ce mi s-a parut mie interesant si mai ales ce voi folosi si aplica din speechurile participantilor. Cred ca fiecare invatam lucruri diferite din fiecare speech si evenimentele de genul acesta sunt mult mai valoroase decat multe carti de asa numita dezvoltare personala…

Involuntar am pastrat ultimul motiv pasiunea, cred ca este motivul ce le leaga pe cele doua de mai sus.

Imi place sa vorbesc in public si imi plac la nebunie oamenii care fac asta, imi place sa observ speech-uri si sa admir oamenii care-si infrunta o frica.

Cred ca undeva inauntrul nostru tuturor ne este frica de vorbitul in public, insa uneori alegem sa vorbim si sa ne pregatim pentru asta, mai mult pentru ceilalti. In esenta lui vorbitul in public are si o doza mare de altruism atunci cand este facut cum trebuie.

Sunt pasionat si imi place sa cunosc oameni faini, iubesc oamenii care fac lucruri in pofida tuturor greutatilor, ma las inspirat de ei si imi place sa le strang mana si sa le spun un bravo.
Cred ca o sa fie si foarte multi oameni faini in public :) si probabil  o sa si recunosc cateva figuri :)

Al treilea aspect legat de pasiunea mea tine exact de motto-ul acestui blog, si anume shaking up your craziness.

O sa fie 11 discursuri care inspira si incerc cat mai mult sa iau parte si sa intru in contact cu astfel de medii.

Sunt un dependent de discursuri inspirationale si cred ca o definitie definitorie pentru ele este SA DAI MAI DEPARTE.

Ok, o sa fie o sala plina de oameni la evenimentul propriu-zis insa impactul evenimentului nu se termina acolo, vor fi si mai multi oameni ce vor viziona aceste filme online.

In ultimul rand … imi place mult ideea, conceptul si mai ales provocarea pentru speakeri… si mi-a parut rau ca nu am ajuns la editia trecuta. Ba mai mult vreau sa cunosc si organizatorii :)

Acestea fiind spuse, tie cititorule sper ca ti-a placut “mica scrisoare de vanzari”, iar pentru cei de la 11even vreau sa le precizez pana acum nu prea am experienta in ceea ce priveste pozitia de blogger oficial, am scris din aceasta perspectiva insa cateva posturi despre conferinte pe care le poti viziona la rubrica Evenimente.

Clipele de nebunie

Multi dintre noi fugim de nebunia noastra.

Ne e frica de ce am putea gasi si mai ales ce s-ar putea intampla daca dam curs propriilor porniri si idei traznite.

Cautam tot felul de scuze sa nu facem un anumit lucru, sa nu dam curs unor porniri.

Cred ca fiecare avem atat de mult frumos si potential in noi incat am fi surprinsi daca doar ne-am da voie sa gresim si sa incercam, sa nu ne fie frica.

Nu vreau sa scriu mult despre cum sa traiesti clipe de neuitat, iti prezint insa cateva filmulete care ma inspira sa fac lucruri mai iesite din comun.

Al 5-lea o sa te rog pe tine sa-l lasi in comentarii :-)

Cititul ca o joaca: photoreading

Pentru mine cititul era, pana ieri, o activitate in care investeam energie. Multa energie.

Genul de activitate pe care o faci pentru ca trebuie, un obicei care e dezirabil social, de obicei inainte de somn, mai citesti putin cat adormi sau poate voiai sa omori niste timp in timp ce mergi cu autobuzul…

Era genul de activitate ce ma adormea instant, mai ales daca era o carte ceva mai stiintifica. Dupa 5-10 pagini o lasam jos si ma apucam sa mai fac miscare apoi reveneam. Si tot asa…

Si cred ca vorbele lui Cicero nu se mai aplica in zilele noastre caci toti avem cate o biblioteca mai mare sau mai mica-n casa, plina de carti de care nu ne atingem cu anii:

Morariu Gabriela liked this post

Mi-e frica!

Astazi nu o sa ies din casa pentru ca mi-e frica sa nu ma muste un caine, mi-e frica sa traversez strada ca poate apare un nebun, betiv, care da peste mine.

Mi-e frica sa ies din casa pentru ca e posibil ca o fata draguta sa-mi zambeasca, mi-e frica sa merg pe strada ca poate apar 3-4 baieti de cartier, intr-un grup si ma vor jefui.

Mi-e frica sa ies din casa pentru ca afara sunt multi microbi pe care-i pot lua din aer, daca racesc si mor?

Mi-e frica sa ies din casa si punct, mi-e frica…

Larisa Nitu liked this post

Concursuri jenante

Cumpara 10 pungi de zahar si poti castiga o sticla de ulei.

Senzational!

Participa acum, ai sansa sa castigi un pix BIC!

Ocazie unica! Achizitioneaza produsul x la pretul redus cu 1%.

Munceste din greu

Incepusem sa scriu un articol despre cat de important e sa muncesti din greu.

Apoi am dat de 2 filmulete care spun mai mult decat as putea eu sa o fac.

Fiecare avem muntele nostru, sau zidul nostru peste care ar trebui sa trecem pentru a ne indeplini visurile. Imi place mai mult metafora cu muntele, cred ca e mai aproape de realitate.

Asadar, care-i muntele tau?

Care-i obiectivul, dorinta ce te face sa te trezesti dimineata pentru a deveni mai bun la acel lucru?

Care-i provocarea care te face sa transpiri doar cand te gandesti la ea?

Care-i lucrul din viata ta care acum pare imposibil, pare un gand frumos, un vis ce nu are sanse sa devina realitate dar pe care ti-l doresti foarte tare.

Tind sa cred ca nu o sa fie un Bentley sau vreo excursie in Caraibe, am impresia ca muntele tau e un lucru mai maret si cred ca tine de tine, e o abilitate pe care vrei sa o dobandesti sau ceva ce vrei sa devii.

In ce domeniu vrei sa fii cel mai bun din lume?

Cine te opreste?

Ce faci zilnic pentru asta?

Oamenii care urca muntii se pregatesc in fiecare zi pentru acest scop, chiar si atunci cand sunt accidentati si extenuati tot isi fac timp pentru a trece iar prin planuri pentru a le adapta.

Ce faci astazi pentru a urca pe muntele tau maine?

Te las cu cele doua filmulete, sper ca o sa-ti placa la fel de mult.

In final cred ca pentru a urca pe muntii personali ne trebuie 1% Inspiratie si 99% transpiratie.

 

Intr-o zi vei muri

Am inceput sa uitam ca pe acest pamant suntem nemuritori doar daca ajungem in carti sau facand lucruri remarcabile.

Ajungem sa fim nemuritori doar daca contam cu adevarat pentru cei din jurul nostru.

Imi aduc aminte de povestile pe care le-am auzit de la diversi bunici, ai mei sau ai altor prieteni, despre cum era sa cresti cand erau ei copii. Cum era mereu o teama de razboi, de foamete, sau de securitate – mai tarziu.

Cum moartea era “un lucru” prezent in viata lor cotidiana.

Candva cimitirele erau in centrul orasului, acum ar fi puse in cele mai indepartate colturi ale comunitatilor in care traim.

Scoala oamenilor desculti

Am inceput sa fiu fascinat de cat de usor renuntam cateodata si despre esec.

Cred ca esecul reprezinta pentru succes ce e transpiratia pentru sport. Nu pot exista una fara cealalta, ba mai mult prima arata intensitatea dorintei si a efortului ce este necesar pentru ca rezultatul sa apara.

Imi zboara iar gandul la cate esecuri induri pana sa renunti. Octavian Paler zicea ca omul e mai maret cu cat incearca mai mult imposibilul. 

Incercam de mult prea putine ori imposibilul. Ne oprim prea des la “merge si asa”.

Insa sunt oameni, simpli, ca mine si ca tine, care nu se opresc. Continua pana-si vad visul cu ochii, continua pana reusesc indiferent prin cate esecuri trebuie sa treaca pentru aceasta.

Am dat peste discursul de mai jos din intamplare si am inceput sa ma gandesc la schimbarea de paradigma prin care omul acesta a trecut.

Nu doar ca a revolutionat ceea ce inseamna scoala si s-a jucat cu statutul de profesor dar a provocat standardele si normele comunitatilor in care a patruns.

Brusc un profesor nu mai poate fi respectat in comunitatile respective doar pentru ca este profesor, trebuie ca oamenii din comunitate sa devina mai buni, sa invete si sa aduca un plus de valoare.

Prin cate incercari a trebuit sa treaca pana sa-si dea seama ca daca educa bunicile va avea succes?

De unde i-au venit ideile si cine l-a sustinut de-a lungul timpului?

De unde si cum si-a gasit motivatia pentru a continua?

Sunt doar cateva intrebari pe care eu le am, insa acestea palesc in momentul in care vizionez discursul.

Voi incheia cu un citat din Mahatma Gandhi. ”Mai întâi te ignoră, apoi râd de tine, apoi se luptă cu tine, şi apoi tu învingi.”

Oamenii care-ti fura visurile

Suntem inconurati de oameni, de cand ne nastem pana murim o sa avem in jurul nostru diverse persoane.

Prieteni, familie, frati, surori, parinti, oameni alaturi de care am copilarit, persoane carora abia asteptam sa le impartasim noile idei si visuri.

Oameni care ne enerveaza prin autobuze, persoane pe care iti vine sa-i bati pentru ca au lovit un caine neajutorat.

Persoane alaturi de care te inhaitezi la provocari, prieteni ce te motiveaza sa alergi un maraton ba mai mult sunt dispusi sa te sune in fiecare dimineata sa vada daca te-ai trezit si ai alergat kilometrul pe care ti l-ai propus pe astazi.

Suntem incojurati de oameni ce o sa-ti puna bete-n roate si oameni care o sa te ajute sa ajungi pe alte culmi, o sa te ajute sa ajungi pe culmile implinirii personale.

razboinici