16 Aboneaza-te

“Cine sunt eu?” ramane una dintre cele mai grele intrebari pe care le-am intalnit pana acum.

E si prima intrebare cu, care incepe cartea “Eu cine sunt?” scrisa de Mihail Musat.

Eu stiu ca sunt o suma de antiteze, ce se desfasoara in functie de context.

Intr-o clipa pot fi cel mai prietenos om, pana faci ceva care sa ma deranjeze si brusc devin sincer si direct, iar asta doare mai tare decat o replica acida.

Inca nu pot afirma cu exactitate cine sunt, caci imi doresc cu tarie schimbarea in anumite planuri/ domenii/ dimensiuni ale propriei existente.

Sigur pot sa zic destule lucruri despre mine, sa ma ascund sub diferite masti sau pretexte, dar nu-i vad rostul, am zis deja… Intr-o zi vreau sa ajung sa vorbesc cu mine, fara masti, fara ipocrizii, doar eu cu mine insumi, sinceri fiind amandoi!

Sunt Rãzvan Olaru, pasionat de dezvoltare personala, de educatie non-formala, imi place sa scriu, mai nou sa citesc. Imi plac provocarile, dar totusi cateodata aman lucrurile pana devin o problema prea mare.

Fac sport, iar printre preferate se numara tenisul de masa si handball-ul, sunt voluntar si incerc sa investesc cat mai multa pasiune in tot ceea ce fac.

O sa ma vezi des, poate prea des, cu zambetul pe buze fara nici un motiv serios, genul ala de motiv pe care-l cauta majoritatea pentru a zambi, incearca acum… ZAMBESTE!

Candva, am inceput un drum plin de pericole dar si satisfactii, am plecat un baietel fricos iar de cativa ani sunt pe drumul spre a deveni un barbat…

Ma lupt cu mine insumi si propriul trecut ce mi-a inspirat destule obiceiuri negative, dar daca e sa trag linie ma consider un tanar implinit. Culmea nu am masini, nici bani in exces, am atat cat sa-mi ajunga, defapt chiar mai putin, pentru a putea lupta pentru ceea ce-mi doresc cu adevarat.

Sunt un om simplu, cateodata foarte arogant ce mereu foloseste umorul sa dezarmeze, incerc, si am inceput de ceva vreme, sa fiu cat mai sincer, in primul rand fata de mine insumi.

Sunt un libertin convins, ce are probleme cu autoritatea traditionala, iar asta nu cred ca se va schimba prea curand, in loc sa incerci sa ma conduci ca un “taur”, mai bine ai incerca sa ma inspiri!

Sunt un nesimtit uneori, caci incerc sa nu tin prea mult cont de parerea celorlalti, incerc mereu sa fac ceea ce cred eu ca e bine, mai bine spus ceea ce simt. Dar nu-ti fa griji pentru deciziile mai importante, incerc sa caut si o a doua parere.

De curand am inceput sa cred ca “sunt suficient de naiv incat sa cred ca pot schimba lumea, dar totusi suficient de arogant incat sa sctiu ca nu am de demonstrat nimic”.

Sunt un las, un fricos, ce isi controleaza fricile, si incerc mereu sa mai trec cate una sub comanda mea, caci sunt constient ca mereu imi va fi frica de… ceva, mereu un lucru nou, diferenta e, daca frica imi va dicta actiunea, sau eu voi fi cel care va lua cu adevarat decizia, in acelasi timp controlandu-mi frica.

Sunt o sumedenie de lucruri si totodata unul singur, unul simplu…

Sunt Razvan Olaru, iar motto-ul meu din aceasta perioada este…

What I DO is neither BAD or GOOD, IT JUST IS!
Ps. Mai gasesti ganduri din categoria “Despre mine” aici.

PS2: VA URMA!