Monthly Archives: December 2009

Fa-mi o descriere

Azi, vorbind cu lumea pe net. Mi-a venit o idee foarte misto…

Totul a pornit de la o discutie cu Adrian Soare, care mi-a dat un feedback foarte misto in legatura cu modul meu de a fi. Si de a cere lucruri. Pe scurt sunt cam insistent, si deseori fac persoanele sa se simta “obligate” sa-mi raspunda. (Multumesc inca o data :-) )

Si culmea e ca nu vreau sa fac asta, dupa o ora si ceva in care doar m-am gandit, si am analizat asta si inca ceva lucruri. Mi-am dat seama ca fac asta, pentru ca asa m-am crescut prin anturajele din care am facut parte.

Din aceasi cauza, dupa cum bine m-a descris o fata, sunt mai mistocar, mai pus pe sotii cand is inconjurat de mai multa lume. Pentru ca in anturajele unde m-am plimbat mai mult, doar asta faceam. Ne luam unul pe altul la misto…

Partea buna e ca e cam greu acum sa ma iei la misto, sa ma faci sa ma simt prost. Partea proasta e ca oameni-si creaza alta impresie despre mine. Dar imi cam place sa demontez acea conceptie. Cu toate ca ar fi mult mai usor sa nu mai trec prin procesul de a schimba perceptii.

Tot azi dintr-o idee, vreau sa-mi propun sa schimb 2-3 lucruri in legatura cu personalitatea mea.

Dar pentru asta am nevoie si de ajutorul tau. Ma refer aici la cei ce ma cunosc (mai ales cei care nu ma cunosc asa bine, ci doar ne-am vazut de 2-3 ori).

Trimite-mi  te rog un mail, (gasesti adresa de mail la about) cu o descriere a mea. Oricare…

Defapt mi-ar fi mult mai de ajutor daca ai insista pe partile negative, cele care deranjeaza…

De ce fac asta?

Pentru a deveni constient de imaginea pe care o las in urma mea, atunci cand ies dintr-o camera. Si cat de departe e imaginea asta de ceea ce vreau eu sa las in urma defapt.

Promit sa nu iau in nume personal ceea ce mi se va transmite, ci sa-l tratez ca si feedback. Analizez si apoi decid ce ar trebui sa schimb in viitor la propria-mi persoana.

Multumesc anticipat!

Alege-ti atitudinea

Ma gandeam de cate ori am auzit cuvantul atitudine din partea marilor speakeri, marelor personalitati ale lumii, si defapt de cate ori am auzit cuvantul, din partea oamenilor pasionati, care chiar fac ceva cu propria viata…

Cred ca de prea multe ori, si totusi cati dintre noi chiar luam in considerare acest lucru…

De cate ori, fiind prinsi la inghesuiala cedam psihic, si incepem sa dam vina pe cei din jur, pe lucrurile exterioare. Pentru ca noi am luat o decizie infulentati prea tare, fiind, de starea de spirit. E normal sa fii agresiv cand te simti “atacat”, cel putin la mine asa se intampla.

Blog meet iasi 24

Aseara mi-am luat inima-n dinti (ce artistic suna :) ) si am fugit la intalnirea bloggerilor din Iasi.

Nu stiam mai pe nimeni, si sincer sa fiu nici nu citesc in mod regulat pe nimeni, defapt in ultima vreme nu am mai citit blog-uri decat foarte putine care au ajuns la mine-n alte variante.

Insa asta nu ma oprit sa vin acolo, si sa cunosc niste omuleti plini de voie buna. Defapt acei niste erau ceva mai multi, si imi pare rau ca nu am putut sa vorbesc cu toti, dar erau si undeva la 30 la numar. Lista prezentilor o puteti gasi aici.

Ne-am intalnit la Clubul Presei, unde era putin cam frig, insa vinul fiert e o delicatese. Vorba lui Neamtu aproape la fel de bun ca cel facut acasa. Avea pana si condimente. Si un pret mai de studenti, 3.5 lei cana.

Muzica ce se auzea in difuzoare ne inducea intr-o atmosfera de stat la povesti, era doar muzica oldies. Dar as zice eu, bine aleasa, mai ales pentru un barulet cu mese de lemn :-)

Si povestile au curs, si discutiile nici nu mai zic. S-a jucat table si rummy, insa am preferat doar sa privesc. Nu sunt atat de pensionar sa joc table, si rummy deobicei joc doar pe o oarecare miza.

S-a vorbit despre politica, si putin despre relatii. S-au facut glume si s-a ras mult. Foarte mult.

Ne-am simtit bine impreuna, si am tot continuat sa vorbim. Pana la inchiderea barului, defapt pana pe la ora 2:30 cand 10 omuleti au plecat spre Flore, unde am auzit ca s-a mai stat pana pe la 4 dimineata.

Imi pare rau ca nu m-am putut alatura grupului care a plecat spre ea si pisica neagra :-) . Defapt cred ca am fost singurul care a stat pana la inchiderea barului, dar nu a mai plecat spre Flore. Sper sa-mi povestiti cam ce s-a mai intamplat pe acolo.

Sunt atatea de zis, dar dupa cum e regula… what happens at blog meets, stay`s at blog meets :-)

Una peste alta ma bucur ca am cunoscut oameni cu, care mai schimbam o vorba pe twitter, si oameni noi de care nici nu prea auzisem pana acum, la fel cum probabil a fost si cazul meu. (partea cu ne-auzitul).

Poze si alte pareri gasiti si pe aici: (mai fac update pe masura ce apar alte articole / poze)

Iulia

Neamtu

Razvan

Vlad Gidea

LucicX

Am impartit zambete!

Ieri am fost la impartit de zambete…

Un lucru banal ar zice unii, alti ar intreba plini de curiozitate si entuziasm, cum adica sa imparti zambete? Eu as fi persoana potrivita pentru asa ceva.

Apoi incepi sa le povestesti ce inseamna mai exact. Si anume…
Se ia una bucata foaie ce se deseneaza, se face un smiley si se scrie langa “Un zambet pentru tine”

DSC03150

Apoi te duci frumusel cu aceste zambete, pe strada la oameni, si le zici dragut, cu zambetul pe buze. “Salut, uite un zambet” sau alte chestii de genu`. Orice-ti vine in gand pe moment e ok, pentru ca nu ceea ce zici conteaza defapt, ci ceea ce faci. Cat timp zambesti si ii dai bucatica de hartie pentru pastrare, e foarte bine.

Dupa ce ii explici oricui, cam ce faci… inevitabil apare si intrebarea… DE CE?

Poi de ce sa nu faci asta?

De ce sa iti trebuiasca motive sa faci un om sa zambeasca…?

E valabila si viceversa

Se pare ca foarte multa lume uita acest mic ascpect….

Orice ai face, in viata, e valabila si viceversa. Dar nu atunci cand faci rau, cum Doamne fereste sa ti se intample tie acelasi lucru?

Am observat ca te crezi invicibil, cand faci rau, esti deasupra tuturor. Ma refer, acum, la rele mai mici.

Iar cand faci bine, dupa un timp ajungi sa nu mai ai asteptari, pentru ca facand bine, te simti in primul rand TU mai fericit / implinit.

Am prieteni care-si inseala iubitele, dar n-ar concepe sa fie inselati?

Poi cum vine asta?

Si cand te inseala si afli, incepi cu aceleasi generalisme care le zic prea multi frustrati (la propriu) ca barbatii-s niste nemernici si femeile sunt de moravuri usoare.

Multumesc Mihail Musat


Da play apoi citeste :-)

Prin octombrie anul trecut cand am aplicat pentru AIESEC l-am cunoscut pe Mihail. Un om a carui prezenta se poate traduce doar prin energie si pasiune.

Era printre putinii oameni pe atuni care emanau atata energie si inspiratie in jurul sau.

Apoi am inceput sa ne cunoastem mai bine trebuind sa-i aflu povestea, cel putin partea din viata lui ce e reprezentata de AIESEC, am ajuns sa-l cunosc mult mai bine de atat.

A avut curajul sa ma provoace cu imbratisarile gratuite, nu mai facusem asa ceva pana atunci… Dar a fost atat de frumos ca am mai facut asta de vreo 4 ori de atunci.

Vremea si somnul de dimineata

Ai observat vreodata cat de tare de influenteaza vremea de afara?

Mai ales in legatura cu trezirea dis de dimineata. Daca e innourat ai mai sta 20-30 minute-n pat, sa te pisicesti pe acolo, nefacand nimic practic sau folositor. Doar continuand un somn care poate deja a fost prea lung.

Daca e frumos afara, treburile se schimba. Sari din pat, voios, deschizi calculatorul si faci si flutari. Te duci repede sa faci un dus, sa fii frumos parfumat si incerci pe cat posibil sa te apuci cat mai devreme de treaba…

Compar dimineata asta cu cea de ieri, azi e o zi foarte innourata ce sta sa planga. Si ieri o dimineata plina de soare ce avea sa anunte o zi frumoasa si plina de clipe placute.

Actele la control, prea des!

E ceva in legatura cu mine, cu modul in care ma comport. Cum merg, cum privesc lumea-n ochi, cum rad sau cum gesticulez glumele.

Incat sunt o adevarata tentatie…

Pentru politisti… sunt mult prea des, pentru gustul meu, oprit si identificat de politie.

(sursa foto www.razvanmarin.ro)

Intr-o scara de bloc

Intr-o scara de bloc…

Se pot intampla atatea lucruri, dar mereu mai vad sau aud vre-o poveste care sa ma surprinda.

Imagineaza-ti o scara normala, cu un platou intre etaje, genul ala de locusor exact cand urci la etaj, dotat cu un geam sa poti fuma, si scarile ce dau spre urmatorul etaj sa le poti folosi pe post de banci. Nimic anormal.

Insa pe la etajul 2, cum coboram eu, vezi un astfel de platou imaculat, nici o urma de tigara sau coji de seminte. Sticle de bere sau mai stau eu ce nebunii. NIMIC…

Mai cobori cate o scara si nu-ti poti reveni din surpriza. Iti zici “uite ca se poate” si dai sa cobori in continuare. Dar ceva te izbeste-n piept si narile te duc cu gandul la cea mai penala bomba din cate exista.

Romania de 1 decembrie

Mi se pare ciudat ca de 1 decembrie toata lumea e imbracata in hainele de sarbatoare, costume populare, fac manifestari, parade… Ca mai apoi sa astepte momentul sa zica, cu taria caracteristica “Romania e aiurea” sau mai stiu eu ce negativisme despre Romania.

Pentru mine asta = ipocrizie. De ce sa te imbraci, sa faci parade si meetinguri ca mai apoi doar sa injuri Romania?

Sunt frumoase paradele, mai ales cea din Bucuresti si Alba Iulia (la ultima nu am ajuns inca :) ) te lasa gura casca observand armata Romaniei defiland, mandra printre “muritori”.

Eu zic sa te hotarasti. Ori esti fericit ca esti roman, ori nu. Ori zici ca nu-ti place tara in care traiesti, ca vrei sa emigrezi… si ramai acasa.

Ori fugi la parada cu hainele de sarbatori, si esti mandru ca esti acolo. Ca esti aici, ca ai crescut in Romania noastra, si razi mereu cand ti se zice ca Romania e aiurea, replica ta fiind mereu. Ai viata pe care ti-ai facut-o :-)