Bun venit pe Changer.ro, un blog de Rãzvan Olaru

Da-mi si mie un id

Se pare ca asta e noua moda, atunci cand vine vorba de a cunoaste fete…

Un fel de mIRC mai evoluat, pentru cunoscatori…

Cum sa opresti tu o fata pe strada / hol / sau mai stiu eu pe unde o vezi, si sa-i zici “esti draguta”, ca-ti place de ea si ca ar fi frumos sa continuati discutia altadata.

Imi place sa simt emotiile puternice, atunci cand ma duc la o fata sa-i zic ca-i draguta, si imi place sa-i vad zambetul cand fac asta…

Dar cred ca a agata pe net a devenit noul sport national, toate frustratele si toti timizi se “vand” drept altceva de cat sunt in realitate, iar chestia asta cu agatatul pe internet functioneaza mai ales pentru fete…

Brusc poti sa arati 2-3 parti ale corpului, sau sa porti ceva mai mulat si cateva poze facute dintr-un anume unghi si “puff” ai 20-30 de baieti care se baga-n seama, care mai original, altu fiind o copie, si multi care-s undeva pe la mijloc.

Incepi sa prinzi incredere in sine si ti se pare ca se cuvine sa fii o diva, sa fii respectata…

Insa nu intelegi un lucru, tu promovezi o imagine si unii se simt atrasi, adica oamenii care se baga-n seama cu tine fac asta doar pentru cum arati.

Asa ca te rog eu, nu fi surprinsa, cand baietii vor doar un lucru de la tine, si anume sex, nu incepe sa te plangi, pentru ca practic tu asta cauti prin pozele din profilurile de genul Hi5, Facebook, si mai stiu eu medii de socializare de genul.

Tu ce alegi?

Sa te orientezi spre calea usoara, si anume cunoasterea oamenilor pe net, ori esti putin mai tupeist si faci asta mai mult face 2 face?

Sunt sigur ca toata lumea le foloseste pe amandoua, dar conteaza spre care tinzi mai mult.

Miserupistule, citeste asta

A fost odata ca niciodata un taram al nelegiuitilor, al nesimtitilor si al rebelilor, al celor carora nu le pasa de ce zici tu si care se odihnesc in propriul orgoliu.

Ok, am inceput (postul) ca un basm, dar chiar exista asemenea oameni, si stiu asta pentru ca si eu am fost multa vreme unul dintre ei.

Si viata e deseori dulce atunci cand traiesti in propria ignoranta, nu-ti pasa de absolut nimeni, nici de parerea propriei mame, si poate cateodata nici a oamenilor cu adevarat aproape de tine. Care-ti vor doar binele de fapt.

Si te consideri buricul pamantului, si tot ceea ce faci tu e grandios, iar restul prin comparatie cu tine sunt niste muritorii de rand.

Chiar si cand te duci sa-ti iei o “amarata” de paine, tu muritor de foame fiind dupa o partida de fotbal ceva mai lunga, de minim 3-4 ore cu baietii, astepti sa fii servit cu un covor rosu` si nu suporti sa fii slujit fara un zambet.

DAR tu ai o fata de om mort, care zice de la un kilometru “sunt un miserupist, nu-mi pasa de fapt cum te comporti cu mine.”

Dar deseori imi pasa, dar nah eu sunt un punct alb printre atata negru, cum Doamne fereste! sa lasi tu sa se vada asta la suprafata? Piatra si diamantele sunt prea maleabile in comparatie cu mine, sunt ca plumbul.

TU, deci frate TU esti cel mai tare, you`re THE MAN!

Ce sensibilitate, ce mila, ce zambet si recunostinta pentru amabilitatea aratata de o alta persoana special pentru tine, alea-s pentru nebuni, pentru oameni slabi, infulentabili!

Ce favoruri?

Esti nebun, tie ti se cuvine orice, chiar si faptul ca cel mai bun prieten era sa moara pentru tine, doar in fond de asta ti-e cel mai bun prieten, iar tu nu i-ai zis nici macar… multumesc, frate!

Ha,i ma, esti nebun cum sa-i zici vreodata cuiva multumesc?

TU ESTI MISERUPIST!

Toti noi ceilalti sau, mai bine zis, muritorii de rand, suntem aici sa te slujim pe tine, sa ne asiguram ca nu-ti lipseste nimic niciodata, ca ai mereu totul exact atunci cand ai nevoie.

Noi suntem aici pentru bunastarea ta sufleteasca…

Ce lectii de invatat? Voi sunteti nebuni?

EU, miserupistul, sunt aici doar ca sa va impart din atotcunoasterea mea, si nu exista nici o lectie pentru mine, eu defapt le stiu pe toate. Doar ca uneori mai uit lucruri, si trebuie sa mi le reamintesc.

Dar hai sa-ti zic ceva, prietene, e timpul sa te trezesti din ignoranta, sa mai vii pe aici printre noi… muritorii de rand.

Noi, ceilalti, care ne dam in vant dupa emotii, care ne place sa zambim si sa multumim sincer oamenilor ce ne ajuta, chiar daca uneori mai uitam sa facem asta pe loc.

Mai hai printre noi, aia de ne bucuram din nimicuri si ce consideram ca omul cat traieste invata…

Noi aia, de suntem recunoscatori pentru favorurile ce ni se fac si, culmea care cateodata le si returnam, dar carora ne place sa facem lucruri asa fara sa ne asteptam sa se si intoarca ceva, le facem doar pentru ca ne simtim bine atunci.

E frumoasa viata aici printre “aia de jos”, noi suntem fericiti pentru nimicuri, si invatam din orice ne arunca viata in fata.

Da ai dreptate, suntem doar noi, uameni printre oameni ;) .

Valoare adaugata?

Zilele astea tot-mi sta gandul la valoarea adaugata, care vreau sa o las in urma mea oricand!

Mai ales prin prezentul blog, vreau sa ajung la statutul in care sa aduc o valoarea adaugata tie, ori de cate ori intri pe blog, si e greu!

Imi vine mereu sa scriu despre lucruri negative, despre lucrurile ce ma framanta, insa sunt sigur ca le vezi si tu in mediul in care traim, sau nu m-ar ajuta cu nimic sa ma “plang”.

E posibil sa scriu ceva mai putin zilele astea, perioada asta, caci incerc sa-mi regasesc propria identitate.

Am trecut prin destule lucruri ce m-au clatinat destul de mult in ultima perioada, am invatat atat de multe lucruri incat a sosit un moment in care sa le integrez, sa devina cu adevarat parte din mine, defapt exprimarea potrivita cred ca ar fi “sa le asimilez”.

Vreau sa fac atat de multe lucruri incat ma sperii cateodata, daca ar fi sa-mi impart ziua tot n-as putea sa fac tot ceea ce-mi propun si totusi cateodata nu fac nimic. Lenevesc toata ziua, fara un motiv anume, fara un scop anume, fara un obiectiv de atins in ziua respectiva. Si ma doare asta, ma doare foarte tare, pentru ca e dovada clara ca-mi investesc timpul in mod deficitar… asta ca sa nu zic ca-l irosesc.

Ti s-a intamplat vreodata?

Sa vrei sa faci atatea lucruri si totusi sa nu faci nici unul, UNUL DE RAS!

Traim intr-o societate ce ne minte-n cel mai pervers mod posibil, care ne spune ca poti face orice vrei, atat timp cat mai intai lucrezi pentru ea.

Am invatat sa lucram si sa functionam in multi-tasking, si nu e a buna. Caci nu te poti ridica la adevarata capacitate atunci cand esti atent la inca 6 lucruri in paralel.

Supravietuim atat de mult timp incat pare absurda ideea de a trai, sa te puna naiba sa mai pomenesti si “sa traiesti liber”. Ca ai pus-o, deja s-au uitat 5-6 persoane lung la tine…

Ar trebui ca fiecare dintre noi sa fim atat de bucurosi de propria viata, incat sa radiem fericire in jurul nostru (un alt exemplu de valoarea adaugata :) ). Ar trebui sa facem lucruri doar din pasiune, si cu pasiune!

Gata cu lucrurile facute de mantuiala, doar ca sa fie facute. Sunt sigur ca printre prietenii tai gasesti un om caruia sa-i placa la nebunie lucrul ce tu vrei sa-l faci de mantuiala. Roaga-l sa te ajute!

Si acum sa revenim la prezentul mediu de comunicare intre mine si tine…

Simt ca nu aduc valoarea adaugata care as putea sa o aduc, decat sa postez in fiecare zi doar ca sa fie postat, o sa incerc sa scriu lucrurile care-mi fac placere sa le scriu si simt ca ne ajuta pe amandoi.

Tu ce valoare adaugata aduci oamenilor din jurul tau prin lucrurile pe care le faci? Prin propria prezenta?

Primul pas

M-am tot gandit zilele astea la primii pasi, care e primul pas intr-un domeniu si ce ma opreste sa-l fac?

Primul gand este daca sunt potrivit pentru acel proiect, sau acea activitate.

Inainte sa continui precizez ca ceea ce urmeaza este scris din perspectiva AIESEC, insa cred ca se aplica si in alte contexte.

Nu de multa vreme am fost ales OCP (Project manager) pe proiectul GROW, care va fi un proiect ce va avea un impact in invatamantul liceal asa cum il stim noi acum. Timp de 5 ani, 3 editii pe an se vor livra traininguri si vor avea loc activitati dupa o curricula stabilita de catre specialisti in domeniu, dupa nevoie specifice fiecarei clase din ciclul liceal.

Primul pas pentru acest proiect coincide cu prima mea experienta autentica de leadership si anume editia pilot din aceasta primavara.

Asadar sunt si eu, alaturi de proiect, si mari proportii alaturi de membri echipei la un prim pas. O alegere de a aduce o contributie in sistemul de invatamant romanesc, o decizie de a ne schimba si de a evolua in plan personal in acelasi timp. Citeste in continuare…

Ce ai facut azi?

Realizez cat de rar ne gandim la ce facem intr-o zi…

Suntem prinsi in acelasi cerc vicios, mereu facem lucruri, mereu trebuie sa facem ceva, si ne oprim atat de rar, incat nu realizam cat de multe am facut defapt.

Suntem mereu dezamagiti ca nu facem destule, si totusi nu ne luam niciodata o pauza, fie ea si de 5 minute, in care sa realizam CAT DE MULTE FACEM!

Pauza asta e bine sa o faci noaptea, cu 5 minute inainte sa adormi, incearca sa-ti amintesti ziua, asemenea unui film. Cand si cum te-ai trezit, si tot ce ai facut in ordine cronologica.

La inceput iti va fi greu, dar nimic nu e usor din prima incercare, cu timpul vei deveni din ce in ce mai atent, mai ancorat in propria realitate, in maxim 2-3 saptamani vei putea sa-ti vezi ziua ca pe un film, fara mari pauze in program. Pauze pe care-n realitate nu prea le faci.

Iar drept urmare vei fi constient si ce faci zi de zi, poate te vei relaxa mai des, consider ca in fiecare zi trebuie sa-ti iei macar 30 de minute pentru tine, in care sa faci tot ceea ce vrei tu, de la citit la gatit, la plimbari si mai stiu eu ce-ti trece prin cap.

Dar ia-ti timpul respectiv pentru tine, si fii constient de asta.

Asa ca, ce ai facut azi? Dar ieri?

Ce vrei sa faci? :-)

Iti doresc o saptamana minunata!

Stari de spirit

Astazi am fost un cobai, un cobai inconstient al propriilor experimente.

Am trecut prin toate starile de spirit, de la furie si nervi, la stari de excitatie, la stari de veselie…

O zi normala dar aglomerata in acelasi timp, la 11 sedinta cu viitori “project manageri” din AIESEC, printre care ma numar si eu, din discutii in discutii am ajuns la ora 17 in camin, am dormit 30-40 minute fiind foarte obosit, mai ales dupa o noapte dedicata distractiei si 3-4 ore de somn, apoi repede trezirea si fugi iar la alta intalnire pe partea de talent managment , sau resurse umane.

Ceea ce m-a frapat a fost ca atunci cand m-am intors in camin, am intrat intr-o stare de spirit, putin melancolico-depresiva… si imi placea la nebunie, era ceva ce nu am mai simtit de multa vreme, de prea multa vreme chiar, imi era dor. Citeste in continuare…

Cine sunt eu?

“Cine sunt eu?” ramane una dintre cele mai grele intrebari pe care le-am intalnit pana acum.

E si prima intrebare cu, care incepe cartea “Eu cine sunt?” scrisa de Mihail Musat.

Eu stiu ca sunt o suma de antiteze, ce se desfasoara in functie de context.

View Cine sunt eu

Intr-o clipa pot fi cel mai prietenos om, pana faci ceva care sa ma deranjeze si brusc devin sincer si direct, iar asta doare mai tare decat o replica acida.

Inca nu pot afirma cu exactitate cine sunt, caci imi doresc cu tarie schimbarea in anumite planuri/ domenii/ dimensiuni ale propriei existente.

Sigur pot sa zic destule lucruri despre mine, sa ma ascund sub diferite masti sau pretexte, dar nu-i vad rostul, am zis deja… Intr-o zi vreau sa ajung sa vorbesc cu mine, fara masti, fara ipocrizii, doar eu cu mine insumi, sinceri fiind amandoi!

Sunt Rãzvan Olaru, pasionat de dezvoltare personala, de educatie non-formala, imi place sa scriu, mai nou sa citesc. Imi plac provocarile, dar totusi cateodata aman lucrurile pana devin o problema prea mare.

Fac sport, iar printre preferate se numara tenisul de masa si handball-ul, sunt voluntar si incerc sa investesc cat mai multa pasiune in tot ceea ce fac.

O sa ma vezi des, poate prea des, cu zambetul pe buze fara nici un motiv serios, genul ala de motiv pe care-l cauta majoritatea pentru a zambi, incearca acum… ZAMBESTE!

Candva, am inceput un drum plin de pericole dar si satisfactii, am plecat un baietel fricos iar de cativa ani sunt pe drumul spre a deveni un barbat…

Ma lupt cu mine insumi si propriul trecut ce mi-a inspirat destule obiceiuri negative, dar daca e sa trag linie ma consider un tanar implinit. Culmea nu am masini, nici bani in exces, am atat cat sa-mi ajunga, defapt chiar mai putin, pentru a putea lupta pentru ceea ce-mi doresc cu adevarat.

Sunt un om simplu, cateodata foarte arogant ce mereu foloseste umorul sa dezarmeze, incerc, si am inceput de ceva vreme, sa fiu cat mai sincer, in primul rand fata de mine insumi.

Sunt un libertin convins, ce are probleme cu autoritatea traditionala, iar asta nu cred ca se va schimba prea curand, in loc sa incerci sa ma conduci ca un “taur”, mai bine ai incerca sa ma inspiri!

Sunt un nesimtit uneori, caci incerc sa nu tin prea mult cont de parerea celorlalti, incerc mereu sa fac ceea ce cred eu ca e bine, mai bine spus ceea ce simt. Dar nu-ti fa griji pentru deciziile mai importante, incerc sa caut si o a doua parere.

De curand am inceput sa cred ca “sunt suficient de naiv incat sa cred ca pot schimba lumea, dar totusi suficient de arogant incat sa sctiu ca nu am de demonstrat nimic”.

Sunt un las, un fricos, ce isi controleaza fricile, si incerc mereu sa mai trec cate una sub comanda mea, caci sunt constient ca mereu imi va fi frica de… ceva, mereu un lucru nou, diferenta e, daca frica imi va dicta actiunea, sau eu voi fi cel care va lua cu adevarat decizia, in acelasi timp controlandu-mi frica.

Sunt o sumedenie de lucruri si totodata unul singur, unul simplu…

Sunt Razvan Olaru, iar motto-ul meu din aceasta perioada este…

What I DO is neither BAD or GOOD, IT JUST IS!
Ps. Mai gasesti ganduri din categoria “Despre mine” aici.

PS2: VA URMA! :)

Principiile irezistibile ale distractiei

Cu totii stim ce bine este cand te simti bine, cand te distrezi.

Dar cati stim principiile acestei stari de spirit?

Defapt principii cred ca ar fi mult spus, insa cateva sfaturi, indrumari, pentru a ne face viata mai distractiva.

Mai jos aveti citatele corespunzatoare fiecarui principiu.

1. “Awlays be a first-rate version of yourself, instead of a second-rate version of someone else.” ~ Judy Garland

2.  “When you come right down to it, all you have is yourelf. All the rest is nothing.” ~ Pablo Picasso

3. “If you obey all the rulles, you miss all the fun.” ~ Katharine Hepburn

4. “Men wanted for hazardous journey. Small wages. Bitter cold. Long months of complete darkness. Constant danger. Safe return doubtful.” ~ Ernest Shackleton

5. “Do not take life too seriously. You will not get out of it alive.” ~ Elbert Hubbard

6. “Knowledge is a process of piling up facts; wisdom lies in their simplification.” ~ Martin Luther King

7. “We`re lost, but we are making good time.” ~ Yogi Berra

8. “When all is said and done, a lot more is said than done.” ~ Lou Holtz

Mai jos aveti si intregul vals, o minunatie as zice eu :) .


– J Strauss II – The Blue Danube Waltz


Trei si cu trei fac 6

Acum ceva vreme Mihail mi-a aruncat o leapsa, insa am tot amanat sa raspund.

Leapsa spune asa: 3 lucruri (pentru care suntem recunoscatori din 2009) + 3 lucruri (pe care ni le dorim pentru 2010) = 6 lucruri

3 lucruri pentru care sunt recunoscator in 2009.

Primul ar fi, blogul pe care scriu acum.

2. Sunt recunoscator pentru dozele de nebunie ce mi le-am administrat, si prietenii ce mi-au fost aproape.

3. Implicarea mea in diferite proiecte, si activitati de voluntariat.

3 lucruri care mi le doresc de la 2010.

Primul deja s-a realizat, imi doream mult, sa-mi asum in cadrul AIESEC, o pozitie de leadership.

2. Aproape se realizeaza, si anume, imi doresc foarte tare un laptop ori netbook, dar cum la inceput de an lucrurile tind sa mearga cu alta viteza, sper sa se realizeze si acesta in 3-4 zile.

3. Imi doresc sa scap de ceva frici, si sa devin cat mai sincer cu mine si cu cei din jur. Eventual sa incep lucrul la scrierea unei carti.

2010 e un an in care vreau sa gust din tot ceea ce mi se ofera… Dar inca fara planuri majore.

Droguri la volan

Si pentru ca tot am vorbit putin despre drogurile legale aici.

Am gasit pe internet, prin niste prieteni, un filmulet ce m-a amuzat, prea mult poate. Si totodata e destul de realist (din ce am auzit) cand vine vorba despre efectul produs categoriile metionate de droguri.

Tot ce pot sa va urez este vizionare placuta, si sa-ti zic ca imi pare rau pentru limba germana.

Pe mine m-a amuzat, la tine sau la altii poate provoaca stari de repulsie, sau trezeste semnale de alarma.

Oricum la volan ar trebui sa realizezi ca nu esti respunzator doar de viata ta, iar asta doare, caci poti nenoroci sau lua viata unui om nevinovat, daca totusi tii tu neaparat sa te droghezi, fa-o intre 4 pereti, izolat.